Iosif Veniamin Blaga

Bună dimineața, stimați colegi! Domnule președinte,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: „Lumea în care am trăit și trăim.” Am convingerea că nu puțini și nu de puține ori gândesc la acest lucru.

De-a lungul evoluției umane au existat și există tone de studii, reflexii, teorii de tot felul, manuale pe teme politice, economice sau sociale, articole, legi, comentarii, multe alte abordări legate de existența și conviețuirea noastră pe Terra, casa noastră.

Încerc în câteva rânduri să-mi pun și poate să ridic câteva semne de întrebare legate de lumea din jurul nostru, lumea cu bunele și relele ei. Am convingerea că subiectul este inepuizabil în diversitatea și complexitatea sa. Așa este, numai că uneori lucrurile sunt atât de simple și nu necesită multă teorie sau filozofie.

Tema actuală, în actuala criză economică sau stare de fapt economico-socială, așa cum reiese dintr-o serie de documente, este lipsa locurilor de muncă pentru asigurarea unui venit decent și toate celelalte care decurg de aici. Paradoxal, chiar și existența unui loc de muncă, astăzi, îți pune problema unui trai decent.

Dacă înainte de ’89 s-au construit fabrici peste fabrici și nu numai, astăzi există o anumită, să-i spun, „chinuială” în crearea a noi locuri de muncă. Dar și dacă sunt, venitul realizat este de multe ori insuficient unui trai decent.

Dacă în ’90, imediat după revoluție, salariul unui muncitor ajungea la 3.000–5.000 lei, astăzi el poate ajunge până la 1.000–1.500 lei. Ca primar în orașul meu, în ’90, primeam 6.000 lei. Dacă facem referire la prețuri, hai să spunem că sunt aproximativ similare, dar nu prea este așa. Un exemplu: benzina era circa 3,50 lei, acum 5,90 lei.

Un aspect l-aș mai spune: lângă edificiile economice, fie industriale, fie agricole, s-au ridicat numeroase spații de locuit, blocuri cu mai multe etaje. Nu fac apologie vechiului sistem, fiecare sistem cu bunele și cu relele sale, dar mă întreb de ce astăzi nu reușim mai mult. Un stat democratic ar trebui să favorizeze mai degrabă majoritatea populației. Pe aceasta se bazează, de fapt, democrația.

Unul dintre răspunsurile pe care ni le dăm sigur ar fi existența unui gol (vid) între popor și Guvern. Administrația locală și Parlamentul nu reușesc, din păcate, să umple în suficientă măsură acest gol.

Nu analizez cauzele, a cui este vina! Am convingerea că o analiză atentă ar scoate la iveală aceste cauze. Întrebarea este dacă va fi voința politică necesară pentru înlăturarea acestora. Oricum, toate au o legătură cu ceea ce numim dreptate și adevăr.

Societatea omenească pare să se scufunde cu eșecul structurilor ierarhice, care nu sunt doar incapabile să distribuie bunurile, dar au ajuns chiar să distorsioneze lucrurile pentru a-și atinge scopurile proprii.

În una dintre participările mele la ședințele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia pentru populație și migrație, un economist american spunea: „Lăcomia acestei lumi a dus și duce la destabilizarea vieții economice și