Ion Hadârcă

Bună dimineața! Vă mulțumesc, doamnă președinte. Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Pan Halippa, sub crucea apostolatului unionist”.

Omul politic, poetul și publicistul Pantelimon Halippa este unul dintre principalii arhitecți ai miracolului de la 1918. Este însă incorect să punem pe cântar aportul fiecăruia dintre artizanii Unirii pentru a vedea care e mai mare. Însăși biografia fiecăruia protestează contra unei asemenea atitudini mercantiliste. Uniți în cuget și-n simțire, ei toți au știut să conlucreze, să se asculte și să-și canalizeze într-o singură direcție efortul colectiv. Ceea ce lipsește actualilor unioniști basarabeni este tocmai spiritul de echipă. Unul umblă cu ștampila Unirii în buzunar, altul se înfășoară de trei ori în tricolor când iese la tribună, al treilea își inventează dosare de disidență eroică la bucătărie, în luptă vrăjmașă cu vampirii KGB-iști.

În ansamblul ei, generația Unirii demonstrează cum poate fi exploatată la maximum economia timpului: practic, un an de zile oferit de magistra istorie în detrimentul irosirii timpului de către contemporani, într-un an, s-ar părea, favorabil la maximum Unirii – Anul Centenarului, irosit din păcate.

Cunoscut mai ales sub numele scurt, Pan Halippa, Pantelimon Halippa rămâne a fi, ținând cont și de itinerarele sale forțate, un autentic apostol al Unirii. Spiritul său protestatar împotriva regimului de ocupație s-a trezit în perioada studenției la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Dorpat, Estonia, când aderă la greva generală a studenților din Rusia, declarată în sprijinul primei revoluții ruse din 1905, cauză din care a fost exmatriculat, arestat și închis într-o închisoare din Rusia. După eliberare revine la Chișinău, unde face legătura cu tinerii intelectuali Emanuil Gavriliță, Ioan Pelivan, Constantin Stere, Ion Inculeț, Alexie Mateevici, Toader Inculeț, Vasile Oatu, Simion Murafa, Andrei Hodorogea, care colaborau la gazeta „Basarabia”. Publică în acest ziar poemul lui Andrei Mureșanu „Deșteaptă-te, române!”, fapt pentru care este iar arestat de vigilentele autorități țariste, în 1906, și închis într-un penitenciar de sub Moscova. După doi ani de detenție în închisorile din Rusia, Halippa se refugiază la Iași, înscriindu-se în 1908 la Facultatea de Litere și Filozofie, pe care a absolvit-o în 1912. În 1913 se întoarce la Chișinău, unde fondează și editează, împreună cu Nicolae Alexandri și cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul deșteptării basarabene „Cuvânt moldovenesc”, din 1913, și revista bilunară cu același nume.

Pe atunci, viața politică din Rusia, a cărei gubernie era Basarabia, fierbea. Pan Halippa simțea nevoia unei formațiuni politice prin care ar putea fi promovate ideile tinerilor care vedeau mai complex dezvoltarea națiunii. Fondează, în aprilie 1917, împreună cu Vasile Stroescu, Paul Gore, Vladimir Herța și transilvăneanul Onisifor Ghibu, Partidul Național Moldovenesc, care își stabilește drept directive de program autonomia Basarabiei, cu dreptul de autodeterminare națională. Publicația pleda pentru afirmarea spiritului românesc și ideea de unire a Basarabiei cu țara-mamă, idee promovată cu îndârjire de Halippa pe fundalul anarhiei declanșate de Revoluția Rusă.