Laurențiu Nistor

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dumneavoastră și tuturor colegilor!

Deschid ședința de astăzi, 24 septembrie 2015, ședință dedicată declarațiilor politice. ## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Istoria, România și minerii”.

Stimați colegi,

În ziua de 25 septembrie 2015 se împlinesc 24 de ani de la „Mineriada” care a înlăturat Guvernul român.

Putem privi acum fără emoție evenimentele de atunci. Putem constata că mișcarea socială a fost urmarea grevei generale, iar solicitările minerilor erau doar de ordin economic.

Acum este limpede că motivele pentru care minerii au coborât până la urmă în Gara de Nord au fost indiferența autorităților de atunci și incapacitatea lor de a purta un dialog cu partenerul social. Să ne reamintim cu toții că ministrul de atunci al finanțelor și economiei, din acea vreme, a recunoscut ulterior că știa de situația din Valea Jiului și că cererile din 1991 ale minerilor erau justificate, deoarece o duceau foarte prost și ei erau interesați doar de propria lor bunăstare.

Desigur că părerile despre demiterea sau demisia Guvernului român sunt împărțite. Unii cred că România era deja o țară fără guvern în momentul în care minerii au ajuns la București, alții susțin că lămpașii au avut puterea de decizie în acel moment.

Să ne reamintim, dragi colegi, că, înainte de 1989, în România sectorul minier dădea locuri de muncă, direct și indirect, pentru mai mult de un milion de oameni. În cele 14 regiuni miniere din țară, peste 150 de localități depindeau de mineri și de activitatea extractivă.

Au trecut 24 de ani și ne aflăm într-o fază foarte avansată de închidere a minelor. În județul Hunedoara mai avem în prezent circa 6.800 de mineri, față de circa 48.000, câți erau în 1989. Și soarta fiecărui om nu ne poate fi indiferentă. Dispariția acestor locuri de muncă ar face practic imposibilă viața în Valea Jiului.

Ca parlamentar care reprezint județul Hunedoara, ca om, sunt convins că obiectivul cel mai important pentru oamenii din Valea Jiului este păstrarea locurilor de muncă și sunt doar două direcții principale de acțiune: prima este susținerea mineritului în această zonă pe termen scurt și mediu și modernizarea capacităților de producție existente.

În acest context, noua strategie economică a României ar trebui să acorde cărbunelui locul important pe care îl merită pentru menținerea în echilibru a sistemului energetic național, iar independența energetică a țării nu poate fi completă astăzi decât dacă huila va fi declarată resursă strategică.

Cea de-a doua este constituirea unei entități formate din toți factorii locali județeni, dar și din Guvern, care să găsească soluții pentru crearea de noi locuri de muncă în sectoare alternative.