Mircea Irimescu

Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică se intitulează: „Un eveniment național”.

Apropiata noastră Zi națională din acest an va marca un fapt de natură a bucura milioane de români: postul de radio

„România Actualități” își va inaugura filiala pe care a creat-o în Republica Moldova, care va începe să emită începând de la 1 decembrie 2011. După ce ani și ani ne-am comemorat ziua simbol într-un stil funebru, iată, în sfârșit, și o altfel de abordare. Pragmatică, necesară, concretă, ea este de subliniat și de dat ca pildă.

Evenimentul ce va avea loc peste o săptămână la Chișinău trebuie neapărat salutat: este începutul unei încercări de reechilibrare a pieței media pe teritoriul dintre Prut și Nistru. De acum încolo, zi de zi, viața politică a României va fi reflectată în timp real, cuprinzător, spre beneficiul populației românești, a Moldovei și nu numai.

În ultimele două decenii, România a neglijat competiția care s-a dat în media din Moldova și Ucraina. De ani de zile la standurile de ziare din Basarabia și regiunea Cernăuți nu se găsește presă în limba română, editată și tipărită în țară. Posturile publice de radio și televiziune pot fi recepționate aici doar parțial și în zone limitate, asta în condițiile în care la Chișinău, ca și la Cernăuți, presa de limbă rusă domină autoritar media locală.

Încă de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, imediat după ieșirea din comunism, comunitățile românești din teritoriile înstrăinate au cerut României acces la posturile radio-tv din țară. Din diverse motive, unele imputabile liderilor politici, acest lucru nu s-a realizat deplin niciodată. Doar în condiții speciale, doar postul teritorial de radio Iași, doar cu instalații speciale de recepție și doar în zone limitate emisiunile în limba română emise din țară au ajuns la comunitățile românești rupte și izolate de lumea românească în condițiile dramatice legate de cel de Al Doilea Război Mondial. Iată că, după mai bine de două decenii, țara noastră reușește să marcheze și ea într-o competiție căreia alții i-au dat de mult o importanță majoră.

Dacă Republica Moldova, ca stat de limbă română, a fost în măsură să asigure cetățenilor săi propriile sale programe de radio și de televiziune, sprijinind astfel limba oficială, în regiunea Cernăuți comunitatea românească este foarte vitregită în dorința ei de a se informa și instrui în limba maternă. Programele TV locale de cel mult două ore pe săptămână sunt departe de satisfacerea necesităților unei populații supuse unui drastic proces de deznaționalizare. Poate că viitorul post public de radio de la Chișinău va suplini, măcar parțial, deficitul de presă radio-tv în limba română din regiune.

O privire comparativă a istoriei activității noastre naționale din sfertul de veac ce a premers 1918, cu sfertul de veac pe care-l încheiem acum, explică toate eșecurile noastre în tentativa de a prezerva caracterul românesc al unor comunități naționale ce trăiesc în alte state. Fără pregătirea corespunzătoare, făcută de societatea civilă, de preoți, învățători, gazetari dăruiți, marea noastră Unire n-ar fi avut loc. Acum, pe acest plan, se face prea puțin și, în context, nu ne este permis a ne mira de lipsa coeziunii naționale, atât în țară, cât și în comunitățile din afara hotarelor statului nostru. Din această perspectivă, acțiunii statului român de a avea un post de radio care să emită în Republica Moldova nu i se poate reproșa decât că a întârziat prea mult.