Daniel Vasile

Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Romii și Marea Unire”.

Adunarea Națională a Romilor de la Ibașfalău din 27 aprilie 1919 reprezintă o zi a celebrării. Celebrăm 100 de ani de la primul document politic prin care înaintașii noștri romi și-au asumat public istoria și memoria colectivă, solicitând drepturi civice, sociale și politice.

„Memoriul” romilor de la 1919 către statul român exprimă doleanțele romilor și se referă, mai presus de orice, la demnitate și egalitate.

În anul 1919 ne aflăm la aproape 60 de ani de la abolirea sclaviei; situația romilor devenise și mai grea, statul neasumându-și nicio responsabilitate în afara unei cetățenii fictive.

Revendicările romilor nu lezau interesele noii administrații; asemenea gesturi legitimau România Mare, romii declarau românismul lor. Elitele romilor s-au mobilizat, în condițiile date, și sprijinul romilor conta.

Romii aderau la Marea Unire și, totodată, își manifestau loialitatea față de familia regală, față de Guvernul român și, desigur, față de România Mare.

Romii evocau în Manifestul de la Ibașfalău din 27 aprilie 1919:

„Art. I – Noi și următorii noștri să fim considerați ca cei mai supuși și credincioși fii și cetățeni ai României Mari.

Art. II – Ca fii și cetățeni ai marii națiuni române:

1. Să fim primiți în sânul marelui popor român (...)”.