Bună ziua, domnule președinte, și vă mulțumesc. Dați-mi câteva minute de răgaz, pentru că este o moțiune lungă și consistentă.
Partidul Democrat Liberal și PP-DD susțin moțiunea simplă „Taxare până la capăt! USL te vrea sărac”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați, Domnilor miniștri,
După 18 luni de guvernare, Victor Ponta ne-a demonstrat că problemele României nu sunt și problemele lui.
Guvernul neputincios al USL nu a adus nimic bun pentru români, ci asigură supraviețuirea României exclusiv din munca angajaților și a pensionarilor și din puținii bani ai mediului privat.
Partidul Democrat Liberal a oferit Guvernului, în nenumărate rânduri, soluții concrete și fezabile pentru relansarea economică, pentru crearea de locuri de muncă, pentru sprijinirea mediului de afaceri și pentru stimularea consumului.
Cu toate că Victor Ponta s-a angajat că va implementa aceste măsuri, USL a continuat și continuă să promoveze
același tip de politici falimentare – noi și noi taxe, noi și noi impozite sau majorarea celor existente.
În luna mai 2012, Victor Ponta a fost numit în funcția de prim-ministru al României și a promis că va schimba direcția țării prin aplicarea unor politici de stimulare a creșterii economice și creării de noi locuri de muncă, în conformitate cu opinia progresivă europeană.
De la promisiuni la fapte e, însă, o cale foarte lungă. Politicile economice promovate de Guvernul USL în ultimele 18 luni de guvernare demonstrează dezinteresul total față de români. Starea precară a economiei românești, cauzată de incompetența guvernării USL, este demonstrată de cele patru rectificări bugetare negative ale Guvernului și de blocajul în care a fost adus întreg mediul de afaceri. Și, de parcă nu ar fi fost de ajuns, proiectul de buget pe anul 2014 este clădit pe aceeași indiferență crasă față de nivelul de trai al românilor și pe aceeași filozofie fiscală – luăm de la toți românii și dăm clientelei USL.
18 luni de guvernare USL, patru rectificări bugetare negative.
USL a făcut patru rectificări bugetare negative în cele 18 luni de când este la guvernare, simbol al eșecului guvernamental și al lipsei proiectului economic de țară. Creșterea economică nu se regăsește în buget la nivelul scontat. Guvernul Ponta a pierdut în total 8,6 miliarde lei din veniturile estimate și a produs un deficit suplimentar de 5,3 miliarde lei, prin cele patru rectificări bugetare negative succesive.
Ultima rectificare bugetară scoate la iveală incapacitatea Guvernului USL de a colecta banii la buget. Diferența uriașă de 3,8 miliarde lei dintre estimări și realizări a obligat Guvernul Ponta să rectifice negativ veniturile bugetare cu 2,9 miliarde lei, iar cheltuielile bugetare cu 1,6 miliarde lei, suplimentând astfel deficitul prognozat cu încă 1,3 miliarde lei.
Guvernul Ponta a creat haos financiar. A introdus noi taxe și impozite sau le-a majorat pe cele existente. Acum se așteaptă ca românul să-și dea sufletul și să plătească.
De remarcat este faptul că au fost efectuate rectificări negative tocmai la acele elemente din buget unde se aștepta o colectare ridicată, ca urmare a majorării accizelor și taxelor, dar și a introducerii noilor impozite.
Astfel, au fost rectificate negativ încasările din accize cu -648 milioane lei, din impozitul pe venit și salarii -205,9 milioane lei, din impozitul pe profit cu -64,8 milioane lei, la care se adaugă rectificările în minus la TVA de -635 milioane lei, comparativ cu prima rectificare bugetară, demonstrând astfel ceea ce PDL a semnalat deja. Nu împovărarea cu noi taxe și impozite, ci stimularea mediului de afaceri aduc încasări suplimentare la buget și un nivel de trai mai ridicat.
Pe lângă proasta colectare, USL se poate lăuda și cu risipa banului public. De la începutul guvernării USL și până în prezent, s-au cheltuit zilnic, în medie, cu 7,7 milioane euro mai mult decât s-a încasat, adică echivalentul unui deficit bugetar de circa 35 milioane lei generat pe zi.
Întreaga filozofie bugetară a USL demonstrează că banii din taxele și impozitele noi aplicate românilor se duc în achiziții publice atribuite direct firmelor de partid, banii de investiții sunt tăiați, iar cheltuielile cu salariile la stat cresc.
Grav este că sănătatea, munca, investițiile sunt sacrificate din nou la a doua rectificare bugetară negativă. La ultima rectificare bugetară, cheltuielile cu investițiile au fost diminuate din nou cu 1,2 miliarde lei față de nivelul înregistrat la anterioara rectificare.
Dacă la prima rectificare bugetară USL a tăiat fără milă de la bugetul educației 235,6 milioane lei, la a doua rectificare nu a mai avut de unde lua, dar nici nu a dat. Guvernul nu a prevăzut bani pentru finalizarea lucrărilor de construcție sau reabilitare a școlilor și grădinițelor, nu a identificat bani pentru decontarea transportului școlar, achiziționarea manualelor sau repornirea cercetării.
Educația românească funcționează acum la cote de avarie. Avem al treilea cel mai mic buget pe educație din Uniunea Europeană. USL se complace în situația în care se află învățământul românesc, adică în coada tuturor clasamentelor europene – abandon școlar, analfabetism, nivelul salariilor profesorilor, de 20 de ori mai mici decât cele ale dascălilor din Europa de Vest, sau accesul la formare continuă.
USL bate pasul pe loc și la absorbția fondurilor europene. La bugetul statului ar fi trebuit să intre 9,5 miliarde lei sub formă de fonduri de la Uniunea Europeană în primele nouă luni din acest an, după cum se lăuda USL. În schimb, nu a fost atrasă decât jumătate din această sumă – 5 miliarde lei, identic cu suma primită în perioada similară a anului trecut.
Practic, USL nu a accelerat cu niciun leu absorbția fondurilor europene. Mai mult, Guvernul a cheltuit 8,5 miliarde lei pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Pentru că nu a fost în stare să acopere întreaga sumă prin atragerea banilor de la Uniunea Europeană, USL s-a văzut nevoit să majoreze deficitul bugetar de 2,3% la 2,5% din PIB.
Cifrele dovedesc incompetența USL în gestionarea fondurilor europene. Au reușit să ramburseze în primele nouă luni la fel ca anul trecut. Guvernul primește rambursări de la Comisia Europeană pe baza contractelor și facturilor din perioada guvernării PDL.
Singura politică a USL în domeniul fondurilor europene a fost, de fapt, să taie la fiecare rectificare din sumele alocate proiectelor pentru a le redirecționa către cheltuieli cu bunuri și servicii și către asistență socială.
La a doua rectificare din acest an, USL a tăiat 200 de milioane de lei de la Ministerul Mediului, pe partea de fonduri nerambursabile. La prima rectificare a tăiat un miliard de lei de la Ministerul Transporturilor și 400 de milioane lei de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, tot din fondurile nerambursabile.
După ce s-a văzut cu sacii în căruță, USL ia căruța. Au promis mai mulți bani pentru agricultură, iar anul acesta s-a redus bugetul alocat agriculturii de două ori. Au promis un sprijin pentru fermieri. Acum fermierii își vând produsele pe prețuri de nimic. Au promis sprijin pentru tinerii fermieri, iar acum tinerii de la sate sunt șomeri. Au promis reducerea taxelor pentru fermieri. Acum, USL taxează pentru orice animal și hectar în plus. Au promis securitate alimentară. Acum, fermierii nu-și vând produsele din cauza scandalurilor – salmonela, aflatoxină sau al cărnii de cal.
În schimb, USL se preface indiferent la dimensiunea ridicată a evaziunii fiscale care căpușează România cu cel
puțin 14 procente din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al educației și al sănătății pentru acest an. Doar din TVA-ul necolectat, statul pierde 10 miliarde euro anual. Cu acești bani ar putea fi majorate cu câte 100 euro pe lună fiecare pensie și fiecare salariu al angajaților la stat și ar mai ajunge pentru construcția a 350 de kilometri de autostradă pe an.
O rectificare bugetară de amploarea celei realizate zilele trecute de USL are impact și asupra construcției bugetare pe anul viitor. USL a estimat fantasmagoric încasările bugetare. Or, asta dovedește atât lipsa de conectare a USL la realitatea economică, cât și măsurile proaste luate, de tipul creșterii fiscalității, care nu au cum să dea roade într-o economie secătuită de criză.
Economia românească este blocată.
Cele 18 luni de guvernare înseamnă, de fapt, o listă lungă de nerealizări care au pus frâu economiei și oricărei inițiative antreprenoriale.
Cert este că sub guvernarea USL România devine țara șomerilor, a taxelor și a firmelor în insolvență. Dovezile sunt clare.
Fabrica de șomeri a USL lucrează la foc continuu. Avem 747.000 de șomeri în luna septembrie a acestui an, cu 56.000 de persoane mai mult decât anul trecut.
Guvernarea Ponta a produs 4.667 de șomeri în medie pe lună în ultimul an. Rata actuală a șomajului, de 7,5 procente, este identică cu cel mai ridicat nivel al șomajului din timpul crizei economice din martie 2010.
Dacă strategia economică a Guvernului nu se schimbă radical, ritmul de creștere a șomajului din ultimul an va continua. Prin urmare, la sfârșitul anului 2014 vom avea încă 70.000 de noi șomeri. Riscăm să închidem anul următor cu 817.000 de șomeri. Cine va mai plăti impozitele și taxele USL? Sau, domnule premier Ponta, veți introduce și taxa pe aerul pe care-l respirăm, ca să adunați bani la buget? În plus, USL va concedia peste 10% din funcționari prin descentralizare, conform declarațiilor ministrului de finanțe Daniel Chițoiu.
Una dintre mizele importante ale Guvernului USL în acest proces de descentralizare este tăierea cheltuielilor salariale în administrație. Aceasta se va întâmpla pe două căi: concedierea a peste 10% din angajați și tăierea salariilor angajaților care prin trecerea în subordinea consiliilor județene vor intra pe o nouă treaptă de salarizare, evident, una inferioară aceleia de acum. Singura miză a descentralizării pentru USL este sporirea puterii baronilor locali și înlocuirea conducerii diferitelor instituții, în niciun caz reducerea birocrației sau o mai bună gestionare a fondurilor europene.
Mediul de afaceri este înghețat. În fiecare zi din acest an, 74 de firme intră în medie zilnic în insolvență, față de circa 59 de firme pe zi în anul 2011, sub guvernarea PDL și în plină criză economică. Numărul de firme intrate în insolvență în primele nouă luni ale acestui an a ajuns la peste 20.200 de firme.
USL tratează cu dispreț și aroganță inițiativa privată. Dacă glasul economiei reale nu se va reauzi într-un program coerent de creștere economică, prin reluarea investițiilor și prin relaxare fiscală, cu actualul blocaj economic riscăm să avem încă 34.000 de firme noi intrate în insolvență până la sfârșitul anului 2014.
Guvernul Ponta a instaurat impredictibilitatea fiscală. În 18 luni de guvernare au fost introduse sau majorate nu mai puțin de 30 de taxe și impozite. Au fost aduse 32 de modificări legislației fiscale. Ne întrebăm: cât mai supraviețuiesc firmele în acest haos fiscal și economic?
USL a devenit lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbări legislației fiscale din ultimii 10 ani. A fost impozitat tot românul, de la micul fermier la micul antreprenor. Cel mai grav este faptul că aceste impozite și taxe alimentează mafia USL, nu bugetul țării. Creșterile de taxe nu au însemnat nici drumuri, nici spitale, nici școli mai bune. Înseamnă însă scăderea nivelului de trai și a puterii de cumpărare a românilor.
## Doamnelor și domnilor deputați, Domnilor miniștri,
Economia nu are cu ce să se finanțeze. Creditarea este blocată. Fondurile structurale nu sunt absorbite. Investițiile străine directe ocolesc România.
Românii și firmele nu-și mai pot plăti datoriile la bănci. Rata creditelor neperformante, adică întârzierile mai mari de 90 de zile la plata creditelor, a crescut vertiginos, cu 5,3 puncte procentuale în lunile de guvernare ale USL. Rata riscului de credit s-a majorat cu peste 6 puncte procentuale.
Creditarea este pe butuci și în cazul firmelor, și în cazul gospodăriilor.
Creditul acordat sectorului privat a cunoscut o scădere cu 7,8 miliarde lei în ultimul an. În prezent, volumul de credite acordate sectorului privat a scăzut sub nivelul înregistrat la venirea la putere a USL. În aprilie 2012, creditul acordat sectorului privat se ridica la 224,7 miliarde de lei.
Creditul acordat gospodăriilor s-a diminuat cu 2,4 miliarde de lei, la 103 miliarde lei în luna septembrie a acestui an. Creditele pentru consum acordate gospodăriilor au cunoscut cea mai drastică scădere, de 8 procente, adică 5,6 miliarde de lei. Până și în aprilie 2012, la venirea USL la guvernare, românii aveau curajul să contracteze mai multe credite, deși abia ieșiseră dintr-o perioadă foarte grea de criză. Volumul creditelor pentru consum se ridica la 70 de miliarde de lei, față de 63 de miliarde de lei în prezent.
Creditul acordat societăților nefinanciare s-a diminuat cu 5,3 miliarde de lei în ultimul an, adică cu 4,4 procente. În aprilie 2012, firmele aveau curajul să apeleze mai mult la creditare, luând de la bănci 117 miliarde de lei.
Acordarea ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii a eșuat; USL a încercat să își alimenteze propriile firme cu bani publici.
Prima sesiune a acordării ajutoarelor _de minimis_ pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii, organizată în august 2013, s-a soldat cu un eșec răsunător pentru USL. Procesul a fost închis la numai cinci minute de la lansare. Mulți dintre beneficiarii ajutoarelor, atâția câți au reușit să se înscrie în acea sesiune ratată, au fost firme apropiate USL. Beneficiarul principal, evident, pușculița de partid a USL. Numai revolta întreprinderilor mici și mijlocii și reacția fermă a opoziției au blocat alocarea banilor. Ulterior, autoritățile au decis anularea acelei sesiuni și organizarea alteia noi, însă cu schimbarea schemei _de minimis_ privind finanțarea nerambursabilă acordată IMM-urilor, și anume reducerea ajutorului _de minimis_ de la maximum 200.000 de euro la 100.000 de euro și acordarea sprijinului pe o perioadă
de doi ani fiscali, și nu trei, diminuarea valorii ajutorului _de minimis_ la 90% de la 100%, ceea ce înseamnă că beneficiarii vor veni cu bani de acasă, adică cu o contribuție proprie de 10 procente.
Specific USL, principalele modificări înjumătățesc beneficiile pentru cei meniți să creeze locuri de muncă în România și le dublează pentru cei care le pot fura.
Ținta pentru absorbția fondurilor europene a fost ratată. USL a estimat că va atrage în acest an de la Uniunea Europeană 12 miliarde lei din fondurile europene postaderare. Mai sunt trei luni din acest an, conform cifrelor oficiale disponibile, iar la buget au intrat doar 5 miliarde lei. În aceste condiții mai avem de încasat mai mult de jumătate din suma estimată pentru întreg anul, adică peste 7 miliarde lei. USL a preferat să servească clientela politică și să piardă toate fondurile europene alocate proiectelor de infrastructură. Una dintre primele preocupări ale guvernării USL în anul 2012 a fost chiar tăierea banilor pentru infrastructură. Dar Guvernul USL a avut nevoie de ei în campania electorală și a preferat să-i lase pe români fără drumuri. Rata de absorbție cu care se laudă USL se datorează decontării plăților de pe șantierele demarate de PDL până în anul 2011.
Datoria românilor crește exponențial, deși, în opoziție fiind, ați promis că nu vă veți mai îndatora. Victor Ponta a mințit când a spus că odată cu venirea USL la guvernare România nu se va mai împrumuta. Datoria publică guvernamentală a crescut cu 3 miliarde euro de la începutul lunii iunie 2012 până la sfârșitul lunii octombrie 2013. De la 1 iunie 2012, Victor Ponta a îndatorat fiecare român cu 700 de lei. PSD și PNL au în tradiție finanțarea cheltuielilor din împrumuturi, și nu din colectarea eficientă a impozitelor și taxelor, chiar și în condiții economice favorabile.
Guvernul Năstase și Guvernul Tăriceanu au dublat datoria publică a României, în condițiile privatizării unor întreprinderi și bănci care le-au asigurat resurse financiare suplimentare.
În plus, în anul 2013, Guvernul USL ne îndatorează zilnic cu împrumuturi de 42 de milioane de euro pe zi. Pe lângă asta, românii pierd prin evaziune fiscală peste 49 milioane euro pe zi, bani pe care românii trebuie să-i suporte din noi impozite și taxe și din noi împrumuturi. Cele 49 milioane euro pe zi din evaziune se duc în buzunarele clientelei USL, în loc să meargă în bugetul de stat pentru salarii, pensii și investiții. Din aceste motive, USL a blocat activitatea structurilor ANAF în anul 2013, structuri care aveau ca scop tocmai prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Reamintim că Guvernul Boc, în perioada de vârf a crizei financiare, a împrumutat de la organismele financiare internaționale 8 miliarde euro pentru perioada 2009–2011, cu rambursare într-o perioadă de 12 ani, până în anul 2023. Banii luați cu împrumut au fost utilizați pentru susținerea efortului investițional al Guvernului.
În anul 2011 am avut al doilea cel mai mare buget alocat investițiilor din Uniunea Europeană, de peste 7 procente din PIB, lucru reflectat în ieșirea din recesiune și intrarea României pe creștere economică. Împrumuturile obținute de Guvernul Boc au fost contractate în condiții extrem de avantajoase, așa cum se chinuiește acum Victor Ponta să obțină împrumutul de un miliard de euro de la Banca Mondială.
USL și-a propus și în perioada 2014–2016 să se împrumute cu încă aproximativ 30 miliarde euro, conform datelor de la Ministerul de Finanțe, deși România va avea creștere economică, spun dânșii, de peste două procente.
Banii românilor sunt alocați aparatului birocratic, în locul dezvoltării. Cheltuielile cu investițiile au scăzut cu 13% și cheltuielile de personal au crescut cu 15% în primele nouă luni din anul 2013 față de aceeași perioadă a anului precedent. Or, tocmai investițiile mai mari de 6,5% din PIB în anul 2011, dublu față de nivelul de 3,1% din PIB în primele nouă luni din anul 2013, au dus la o creștere economică de 2,3% în anul 2011, creștere care nu a putut fi egalată nici în 2012, nici în 2013 și se anunță că nici în 2014 de către Guvernul USL.
Lipsesc programele guvernamentale cheie menite să redreseze economia. Deși avem un ministru pentru IMM-uri, nu a venit cu nicio soluție pentru mediul de afaceri. Ba, din contră, singurul lucru demn de remarcat este lovitura dată întreprinderilor mici și mijlocii prin impozitul forfetar aflat în continuare pe rol, cu posibilitate ridicată de a intra în vigoare. Proiectul de lege se află acum pe masa comisiilor din Senat.
Programele majore de investiții naționale au fost ratate, în contextul în care pentru prima dată în istoria României Guvernul are un ministru al marilor proiecte de infrastructură și investiții străine. Singura performanță a acestui minister rămâne aceea de a inaugura segmente de autostradă, pentru care nu are niciun merit, și a demara noi proiecte la costuri de tipul Bechtel.
PDL a lăsat la Ministerul Transporturilor 434 de kilometri de autostradă, 263 de kilometri de centuri ocolitoare și 2.300 de kilometri de drumuri naționale în lucru. În cei doi ani de guvernare, Cabinetul Ponta nu a fost în stare să pornească niciun proiect propriu, niciunul, de construcție de infrastructură. Mai mult, nu au fost în stare nici măcar să ducă la capăt ceea ce a început PDL. Astăzi USL se laudă cu câteva zeci de kilometri de autostradă începuți de guvernarea PDL. Nici aceștia nu au fost finalizați la timp. Termenul de finalizare pentru toți cei 434 de kilometri de autostradă era aprilie 2013. Dar pentru asta era nevoie de un guvern preocupat de soarta oamenilor, și nu de îmbogățirea clientelei politice.
USL habar nu are că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la calitatea infrastructurii, ceea ce reprezintă un dezavantaj important, cu efecte directe asupra competitivității economice a companiilor din România.
USL nu a fost capabil să realizeze masterplanul pe transporturi sau poate că nu a dorit, pentru că banii europeni nu se pot fura așa cum se întâmplă acum cu banii de la bugetul statului, pe care USL îi distribuie discreționar și netransparent, fără licitație publică, doar pentru clientela de partid. Tot românii și mediul de afaceri au de suferit. Guvernul USL a tăiat banii pentru construcția metroului din Drumul Taberei și a pierdut fondurile alocate de BI și BERD pentru acest proiect.
PDL a început modernizarea Aeroportului „Henri Coandă”, care trebuia să devină un hub regional. A fost deschis circulației un nou terminal, o investiție de 60 milioane de euro. Au început lucrările la modernizarea terminalului „Plecări”, a fost modernizat corpul C al Aeroportului Băneasa, o investiție de 2,5 milioane euro.
Guvernul USL nu a făcut nimic, dar nimic, decât să taie toate aceste investiții și să-și angajeze clientela politică în cât mai multe instituții ale statului. Acum, Aeroportul „Henri Coandă” este lăsat de izbeliște, infrastructura în paragină, iar una dintre piste va fi cel mai probabil închisă, pentru că nu mai este funcțională.
În domeniul naval, PDL a lăsat în derulare la Ministerul Transporturilor proiecte de 1,3 miliarde euro pe Strategia Dunării. Banii de cofinanțare au fost însă tăiați de două ori, iar prin descentralizare porturile vor ajunge sub coordonarea consiliilor județene. Prin aceste măsuri, porturile dunărene nu numai că nu vor ajunge niciodată să fie o punte spre Europa, ci se vor transforma în afaceri de familie, în curtea consiliilor județene.
USL alocă numai 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor de investiții în infrastructură cu finanțare externă. Această alocare infimă este o dovadă în plus că singura preocupare a guvernării USL este baronizarea țării.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.