Robert Nicolae Turcescu

Bună ziua, stimați colegi!

În primul rând, aș vrea să le spunem la mulți ani dobrogenilor, pentru că astăzi, 14 noiembrie, este Ziua Dobrogei. La 14 noiembrie 1878, Dobrogea a revenit la patria-mamă.

Și, acum, aș vrea să vă ofer câteva informații, pentru că, în calitate de deputat de Constanța, am fost la fața locului, am vrut să văd ce se întâmplă cu acest proiect de lege și de ce este el atât de important.

Primul lucru pe care vreau să-l stabilim foarte clar este că ne aflăm în fața stingerii unui conflict, care însă va mai dura. Pentru că ceea ce se întâmplă acum în port este, în bună măsură, o luptă între operatorii portuari, care cunosc foarte bine activitatea și ce se întâmplă acolo, și unul dintre acționarii minoritari, pe care domnul Iancu mai devreme nu l-a pomenit, este vorba de Fondul Proprietatea.

Pe scurt, să înțelegeți de ce acest conflict va mai dura: Fondul Proprietatea vrea dividendele din port, în vreme ce operatorii portuari vor ca banii să fie folosiți pentru investiții în infrastructura portuară. Iar, din acest punct de vedere, înființarea, prin acest proiect de lege, a unui consiliu de supraveghere în domeniul naval este un lucru extrem de important. Dar atrag atenția asupra faptului că acest conflict nu se stinge odată cu modificările pe care sper să le votăm astăzi. Grupul PMP va vota acest proiect de lege.

Pe de altă parte, pentru a înțelege de ce era nevoie de acest consiliu de supraveghere în domeniul naval, vă dau un exemplu.

În 2016, în Portul Amsterdam, care este un port concurent puternic cu Portul Constanța, au fost crescute tarifele portuare cu 1%, în condițiile în care au avut loc discuții și negocieri intense cu operatorii portuari.

În România, în urmă cu 3-4 ani, au crescut tarifele cu 3-4%, în condițiile în care n-a existat nicio discuție cu nimeni.

Pomenea ceva mai devreme domnul Bode – și cred că nu numai dânsul – despre nevoia de a dezvolta această chestiune, și anume activitatea în porturile din România, care suferă foarte tare.

Da, dar mai e o problemă mare! A doua mare problemă a noastră este Canalul Dunăre–Marea Neagră și administrarea acestui canal, care a devenit stat în stat și care marchează creșteri de tarife extraordinar de mari.

Iar cea mai mare problemă, dincolo de Portul Constanța, este ceea ce se întâmplă cu Dunărea, stimați colegi. Și e un subiect asupra căruia trebuie să reflectăm și chiar să dialogăm, poate toate forțele politice, pentru că Dunărea, astăzi, e navigabilă doar două luni pe an, nu s-au alocat bani pentru a fi dragată, iar operatorii portuari degeaba aduc marfa la un moment dat, să spunem, în Portul Constanța, când cea mai ieftină și cea mai profitabilă cale de transport din România, dinspre Marea Neagră, dinspre Constanța spre Occident este blocată prin faptul că nu se poate naviga pe Dunăre.

Și, atenție!, nu e vorba numai de incapacitatea statului român! Dunărea are probleme la noi pe sectorul navigabil, dar are probleme și pe alte sectoare. Avem probleme cu bulgarii, avem probleme pe mai departe chiar cu austriecii, care n-au dragat, la rândul lor, Dunărea sau n-au făcut pescajul necesar navelor de transport.