Maria Andreea Paul

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că suntem obligați să respectăm o directivă europeană din anul 2011, dar este de neînțeles întârzierea cu care a venit în dezbatere în Comisia pentru buget, finanțe. Una dintre prevederile acestei legi dezbătute în regim de urgență ține de întărirea atribuțiilor Consiliului Fiscal. Or, eu vă întreb: atâta timp cât, în prezent, Guvernul României nu ține cont de opiniile Consiliului Fiscal, ce vă face să credeți că în anii care urmează se vor îmbunătăți lucrurile la nivelul deciziei guvernamentale ce ține de buget și de fiscalitate? Și să vă citez din ultimul raport al Consiliului Fiscal: „Consiliul Fiscal deplânge faptul că, din nou, un pachet semnificativ de modificări ale Codului fiscal urmează să intre în vigoare...”, se referă la bugetul pe anul viitor, „...fără ca acestea să fi fost supuse unui interval de timp rezonabil dezbaterii publice, în contradicție cu spiritul prevederilor art. 4 alin. (1) al Codului fiscal, care precizează că prezentul cod se modifică și se

completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu șase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia, și fără un studiu de impact al măsurilor respective.”

De asemenea, „Consiliul Fiscal atrage atenția asupra dificultăților de interpretare a noii reguli de transformare a nivelului accizelor, definit în euro, în monedă națională, în special în ceea ce privește proiecția încasărilor din accize în anii următori.” Și așa mai departe.

Observațiile Consiliului Fiscal sunt pertinente și neluate în considerare nici în prezent.

O altă prevedere la care trebuie să privim cu foarte multă atenție, ca impact direct al noii Legi a responsabilității fiscalbugetare, ține de următoarea decizie: „În prezent, datoria publică, în România, se ridică la 38% din PIB, iar USL merge în pas accelerat în sus. În cazul în care această datorie publică depășește 50% din PIB, măsurile pe care le impune această lege țin de înghețarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public. În cazul în care datoria publică depășește 55% din PIB, dar rămâne mai mică de 60% din PIB, măsurile pe care le prevede țin de înghețarea cheltuielilor cu asistența socială din sistemul public.”

Și multe alte prevederi pe care ar fi trebuit să le analizăm cu mult mai multă atenție, nu în graba pe care ne-o impune astăzi majoritatea parlamentară USL.

Vă mulțumesc foarte mult.