Ciprian Constantin Șerban

„Bursa de pește de la Tulcea este un proiect care va pune în valoare bogăția piscicolă a României și va asigura accesul pescarilor din România la marile piețe de retail europene, și nu numai”

Este bine cunoscut faptul că pescarii din România, în anumite perioade ale anului, au un excedent de pește, pe care nu îl pot vinde în timp util atâta vreme cât există pe piețele locale importuri crescute de pește din Grecia, Turcia sau Ucraina. Pentru a evita această situație, înființarea unei piețe de desfacere chiar în zona în care se pescuiesc cele mai mari cantități de pește era o necesitate pentru a ușura munca acestei categorii sociale. Existența acestei burse de pește de la Tulcea, inaugurată săptămâna trecută, va permite reprezentanților marilor lanțuri comerciale să vină și să cumpere la un preț stabilit prin licitație. Acesta este un prim pas, dar trebuie suplimentat și de alte măsuri, care să reducă importurile și să stimuleze și să încurajeze cumpărarea produselor românești.

Acest proiect finanțat de Uniunea Europeană din Fondul pentru pescuit pune în valoare potențialul piscicol din Delta

Dunării asemănător piețelor de desfacere din Japonia, unde se realizează tranzacții de milioane de euro. Această bursă din Tulcea funcționează sub egida Casei Române de Comerț Agroalimentar UNIREA, o structură nouă din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având drept obiectiv principal atragerea producătorilor în circuitul reglementat și fiscalizat de statul român, mai exact atragerea de cumpărători pentru marfa pescarilor români ce vin la această bursă. Delta Dunării și dezvoltarea unei strategii pentru regiunea Dunării reprezintă un punct foarte important al programului României în cadrul președinției rotative a Uniunii Europene, iar deschiderea acestei burse nu face altceva decât să sprijine această zonă de interes.

În timpul mandatului de deținere a președinției Consiliului Uniunii Europene țara noastră gestionează probleme importante și oferă strategii clare pentru îmbunătățirea politicilor europene. Un exemplu în acest sens îl reprezintă noile norme referitoare la conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine, aprobate pe baza acordului din 13 februarie dintre reprezentanții președinției Consiliului și ai Parlamentului European. Aceste măsuri sunt acum supuse verificării de experții juriști-lingviști, urmând a fi adoptate de către Consiliul și Parlamentul European în cel mai scurt timp. Ele prevăd elemente specifice privind uneltele de pescuit și dimensiunile ochiurilor de plasă, zonele și sezoanele închise, precum și anumite măsuri suplimentare de minimizare a impactului pescuitului asupra ecosistemelor marine. Tot acest set de măsuri stabilește ca după 30 iunie 2021 pescuitul cu impulsuri electrice să fie interzis progresiv.

Este nevoie ca politicile piscicole să fie din ce în ce mai aplicabile și cu un real folos pentru economiile naționale și pentru cetățeni. România acordă o deosebită importanță acestui sector cu un important potențial economic, pe care trebuie să-l dezvoltăm și să-l revitalizăm. În acest sens, introducerea unor scheme de ajutor de stat pentru acvacultură și pentru industria alimentară derivată din produse piscicole pot contribui efectiv la susținerea acestui sector. La acestea se adaugă modernizarea procesului tehnologic, de la pescuitul propriu-zis până la depozitarea și prelucrarea peștelui.