Corneliu Mugurel Cozmanciuc

„Cadrul legislativ forestier din România, o vulnerabilitate și o problemă a mediului natural”

Problemele globale de mediu au început să fie serios și intens dezbătute la cele mai înalte niveluri. Amenințările la adresa mediului natural s-au diversificat, ca urmare a globalizării accelerate. Intervențiile omului în natură nu sunt totdeauna unele care să vizeze dezvoltarea durabilă, adică satisfacerea nevoilor actuale ale omenirii fără a afecta capacitatea generațiilor viitoare de a se dezvolta armonios, ci mai degrabă au un caracter negativ, care pune sub semnul întrebării capacitatea planetei de a perpetua viața în toată diversitatea ei.

O problemă de mediu cu care se confruntă România și în special zona de nord-est, este cea a defrișărilor ilegale. Gravitatea situației a fost așa de mare încât a făcut obiectul a două ședințe ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în 2015, respectiv 2016. În urma celor două ședințe, s-a decis ca Guvernul României să ia măsuri pentru schimbarea cadrului legislativ, astfel încât să existe o legislație coerentă, clară și riguroasă în domeniu.

O analiză retrospectivă a „Programului de guvernare 2016–2020”, reactulizat pentru perioada 2018–2020, nu reliefează nicio îmbunătățire legislativă în ceea ce privește

fondul forestier al României, defrișările ilegale au scăzut ca număr, dar acest lucru nu este suficient, din cauza neîmbunătățirii cadrului legislativ. Majoritatea promisiunilor făcute sunt fie îndeplinite parțial, fie neîndeplinite, astfel: operaționalizarea Codului silvic, prin elaborarea legislației subsecvente; urgentarea amendării Legii contravențiilor silvice, Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice; armonizarea ei cu noul Cod silvic și cu legislația UE; amendarea Statutului personalului silvic, Legea nr. 427 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea OUG nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic; amendarea Legii perdelelor forestiere, Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, republicată în 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere să devină operațională; Programul „Tai un copac, plantezi 2”.

Modificarea legii prin abrogarea întregii proceduri de expropriere și aplicarea exproprierilor în baza Legii nr. 255/2010, prin care se fac toate exproprierile în România, toate trec în contul promisiunilor neîndeplinite.

Zona de nord-est se află în topul defrișărilor ilegale. Neamțul, Iașiul, Suceava, Bacăul se află pe lista județelor unde defrișările ilegale sunt o problemă cronică.

Subliniez faptul că, deși are o strategie forestieră națională, România nu are, din păcate, un cadru legal bine definit și armonizat cu legislația UE în domeniu, ceea ce o face caducă din punctul de vedere al implementării acesteia.

Vreau să vă transmit că nu este de ajuns elaborarea unor documente programatice de genul strategiilor, ci este nevoie de perfecționarea sistemului legislativ, pentru a genera dezvoltare durabilă.