Hubert Petru Ștefan Thuma

Călătoria pe drumul pe care cetățenii români și l-au ales în noiembrie 2014, acela către „România lucrului bine făcut”, continuă. Vizita președintelui Klaus Iohannis în Germania, săptămâna trecută, arată că țara noastră începe să arate ca un stat respectat în Europa. Datorită președintelui Klaus Iohannis, avem în sfârșit o politică externă coerentă care servește interesele cetățenilor și ale României. Au demonstrat-o inclusiv discuțiile la nivel înalt cu cancelarul Angela Merkel, din care a reieșit o concluzie foarte importantă: România poate conta pe sprijinul Germaniei în vederea aderării țării noastre la Spațiul Schengen.

Mai mult, discuțiile bilaterale au relevat interesul ambelor părți pentru atragerea de investitori germani în România și faptul că există încă un potențial însemnat de dezvoltare între cele două țări, prin creșterea investițiilor și a volumului schimburilor comerciale.

La ora actuală avem nevoie de un guvern care să aibă viziune și să găsească rapid soluțiile pentru a facilita accesul investitorilor germani, și nu numai, pe piața românească. PNL beneficiază deja de această viziune, așa cum a demonstrat-o și sâmbătă, 28 februarie, la lansarea programului de guvernare liberal. Din păcate, până acum, actualul Guvern „a strălucit” prin lipsa măsurilor economice menite să asigure un cadru predictibil pentru mediul de afaceri. Nu au fost atrași investitori străini în România și câteva companii importante s-au retras de pe piața românească.

Drept urmare, PNL urmărește, complementar demersurilor președintelui Iohannis, impulsionarea dialogului economic și politic atât la nivel național, cât și internațional. În cele ce urmează vă voi enumera câteva dintre măsurile care vor face parte din proiectul nostru care se întinde până în anul 2020: stimularea capitalului autohton, recuperarea rămânerilor în urmă în domeniul infrastructurii și al fondurilor europene, relaxarea politicii fiscale păstrând echilibrele macroeconomice, avansând decisiv cu reformele structurale.

Relaxarea fiscală va fi realizată progresiv în două etape, pe măsură ce vom desăvârși reforme structurale. Se vor elimina din Codul fiscal taxa asupra construcțiilor speciale, așa-zisa taxă pe stâlp, și supraacciza la carburanți, se vor plafona contribuțiile sociale la 3 salarii medii brute pe economie pentru profesiile liberale, se va reduce nivelul TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016 și se va introduce taxarea inversă a TVA pentru carne. Din anul 2017, reașezarea sistemului fiscal din România se va realiza prin definirea a două categorii principale de impozite și taxe: naționale și locale.

Aceste obiective sunt menite să contribuie la dezvoltarea încrederii Uniunii Europene în capacitatea României de a deveni o forță economică și de a adera, de ce nu?, la zona euro, un obiectiv viabil, atâta vreme cât reformele liberale vor fi adoptate și aplicate.