Luni, 30 mai, continuăm campania națională „Nu toate frunzele sunt bune! Stop etnobotanicelor!” la școala Vasile Lupu, împreună cu cei de la EURAD (Europe Against Drugs).
Considerăm că măsurile autorităților locale și centrale în privința etnobotanicelor sunt doar un show mediatic menit a ascunde sub preș un fenomen exploziv, cu implicații majore individuale și sociale.
Mulțumesc ieșenilor implicați în această campanie de informare și educare și sunt convins că împreună vom putea învinge în această luptă inegală.
„O nouă modalitate de eutanasiere a românilor”
Consider că modificarea criteriilor de compensare a medicației pentru pacienții cu cancer și diabet reprezintă o nouă modalitate de eutanasiere a românilor. Există soluții pentru ca medicația pentru aceste categorii de pacienți să rămână compensată în continuare 100% și cer dezbaterea în regim de urgență a proiectului legislativ privind reducerea la 5% a TVA-ului la medicamente.
Bolnavii de cancer din România au de înfruntat o tumoare mult mai gravă decât boala în sine: Ministerul Sănătății. Preconizatele măsuri privind compensarea medicației pacienților oncologici riscă să lase fără tratament mii de români. Ministrul susține cu lacrimi de crocodil că oncologia și terapia intensivă reprezintă prioritățile Domniei Sale, dar nu ezită în a folosi coasa guvernamentală pentru a tăia din fondurile necesare terapiei acestor pacienți. Să înțelegem că finanțarea oncologiei este o prioritate numai atunci când banii se reîntorc la vreun partid?
Programele naționale, precum cel de oncologie, sunt puse în pericol de datoriile de 438 milioane de lei, iar rețete în valoare de 550 milioane de lei nu sunt acceptate pentru că nu există acoperire bugetară, ducând la lipsa medicamentelor din farmacii.
Reducerea TVA-ului la medicamente la 5% va crește accesul la tratament al românilor într-o țară bolnavă aflată în criză. Strategia de creștere a accesului la medicamente este una dintre bazele esențiale pentru dezvoltarea medicinei primare și descongestionarea spitalelor, prin tratarea eficientă a bolilor cronice în ambulatoriu și reducerea complicațiilor acestora, iar, pe termen lung, va duce la creșterea speranței de viață.
În aceste condiții, fiecare specialitate medicală și fiecare pacient se roagă să nu ajungă pe lista de priorități a ministerului.
## „De 1 Iunie”
Sunt necesare dezbateri publice și modificări legislative privind protecția copilului în România. Considerând că multe dintre drepturile a mii de copii din această țară sunt încălcate flagrant în fiecare zi, am depus o petiție la Comisia pentru drepturile omului, culte și probleme ale minorităților naționale
și militez pentru modificări legislative care să asigure în mod real protecția acestor copii. Cu o zi înaintea Zilei Internaționale a Copilului va avea loc prima dezbatere pe această temă în Parlamentul României, iar printre invitați se numără Președinția și direcțiile generale de protecție a copiilor.
La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Convenția drepturilor copilului. Din păcate, drepturile copilului sunt uitate între deziderat și realitate și constatăm că avem copii cărora li se refuză dreptul la educație pentru că nu au încălțăminte sau rechizite, copii cărora li se refuză dreptul la sănătate pentru că nu sunt asigurate medicamentele pentru oncologie sau hepatita B sau HIV/SIDA, copii cu dizabilități care nu mai primesc asistența necesară sau copii intoxicați cu etnobotanice pentru că unii preferă să respecte drepturile traficanților de droguri.
Am cerut acestei comisii să apere drepturile copilului, iar mâine vor avea loc primele dezbateri publice privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Sper ca de Ziua Copilului această comisie să ofere o șansă tuturor copiilor, fie că sunt marginalizați, săraci, umiliți, bolnavi sau cei superdotați, care nu mai au o șansă în această țară.
*
## „Urgențe letale”
Proiectul de ordin al CNAS privind internările constituie înșelăciune și un grav atentat la sănătatea românilor. Cer de urgență adoptarea proiectului legislativ ce prevede tratarea demnitarilor în România, pentru ca astfel de proiecte să fie judicios discutate între decidenții din sistem: asociațiile de pacienți, Colegiul Medicilor și sindicatele din sănătate.
Casa de Asigurări de Sănătate este stat în stat. Orice societate de asigurări ar avea de învățat de la ea cum să faci să nu plătești niciun eveniment asigurat. Putem spune că în acest moment plătim asigurări de sănătate, dar nu mai există nicio garanție a deconturilor din partea Casei. În curând toate serviciile medicale vor fi suportate fie de pacient, fie de unitatea sanitară, deoarece Casa a avut grijă să elaboreze un proiect de norme care să permită invalidarea serviciilor medicale prestate.
A fost lansat spre dezbatere un proiect atât de stufos încât l-ar face să moară de invidie până și pe cel mai prolific romancier. Cu greu te poți dumiri care sunt obligațiile prestatorului de serviciu medical, acestea fiind strecurate pe ici, pe colo, printre noiane de contracte și formule de calcul pe care puțini le înțeleg, și cu atât mai puțin semnatarii documentului.
Au fost emise criterii de internare care acoperă mai puțin de jumătate dintre pacienții cu urgențe prezente și aproape niciun pacient cu potențial de evoluție nefast. Adică te poți interna în spital numai dacă mai ai puțin și mori. Dacă mai ai de trăit două zile, ești trimis întâi acasă și revii a doua zi, când cheltuielile vor fi mai mici.
Fără nicio exagerare asistăm la un program de eutanasiere a românilor. Este momentul ca legislația să fie modificată în sensul desființării monopolului casei unice de asigurări, care se comportă ca o societate comercială pusă să facă doar profit și să dirijeze fondurile discreționar, în funcție de interesele obscure ale președinților de la centru sau din județe.
Ne întrebăm de ce trebuie să plătim bani grei pentru nimic: spitalele se desființează, personalul medical
emigrează, Casa nu plătește serviciile medicale ale celor rămași, salariile au ajuns de mizerie, sistemul de compensare tinde spre 0%, internările se permit numai muribunzilor, se face din ce în ce mai mult apologia coplății și dirijării către unitățile sanitare private.
Nu există decât două variante: dispariția monopolului statului în stat numit Casa de Asigurări de Sănătate sau se încetează plata acestor asigurări și ne punem la ciorap lunar banii pentru un eventual serviciu medical de care am avea nevoie. În condițiile date, nu te poți simți decât furat la drumul mare!
Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un fals material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă poartă numele de escrocherie sau înșelăciune și reprezintă infracțiune.
În acest moment, poporul român este amăgit că va beneficia de servicii medicale, plătește pentru ele, după care constată că atunci când are nevoie de ele sistemul nu are bani. Deci este o înșelăciune! *
## „Dependent de etnobotanice adus de familie la Iași”
Un dependent de etnobotanice din București a fost adus de familie la Iași în urma intoxicației cu substanțe etnobotanice. Tânărul de 27 de ani a solicitat asistență de urgență în urma unei forme clinice caracterizate prin tentativă suicidară, asociată tulburărilor cardiace și respiratorii.
Un alt tânăr de 20 de ani a fost adus de mamă în urma unei intoxicații acute exogene cu droguri de sinteză.
Cer de urgență ca legea ce prevede două decenii de pușcărie pentru cei care ne otrăvesc copiii să fie adoptată de Parlament. După aproape trei ani de luptă cu acest fenomen, constat că nepăsarea autorităților locale și centrale ne otrăvește viața în fiecare zi. Dacă cei care conduc sănătatea și justiția ne-ar ajuta în acest proiect, lucrurile ar fi mai repede rezolvate, iar dacă nu pot sau nu vor să o facă ar trebui să plece!
standard de 6,23 ani. Au fost înregistrați următorii parametri: sex, vârstă, mediul de proveniență, statutul socioprofesional, intervalul orar al consumului, ziua săptămânii în care s-a produs ingestia, asocierea consumului de alcool, comorbidități asociate, necesitatea internării. Datele au fost prelucrate cu programul SPSS 10.0 pentru Windows, folosindu-se teste de analiză de frecvență pe sectoare de date, analiză încrucișată, teste de comparare a mediilor (ANOVA și T-test) și teste nonparametrice (Mann-Whitney U pentru 2 eșantioane independente și chi-pătrat).
## Rezultate
Distribuția pe sexe care a fost deja prezentată la material și metodă relevă o abatere mare față de distribuția pe sexe a județului Iași care este 49,4% reprezentată de bărbați și 50,6% de femei, aplicarea testului chi-pătrat relevă un indice de confidență p < 0,0001. Și repartiția pe medii de proveniență a lotului este foarte diferită de distribuția la nivelul județului. În lotul studiat, 88,4% (N=107) au fost din oraș, iar 11,5% (N=14) din mediul rural, în timp ce distribuția oficială a județului este de 47,26% în oraș și 52,74 în mediul rural, p < 0,0001. Analiza încrucișată a datelor referitoare la sex și mediul de proveniență este redată în tabelul 1. Aplicarea testelor nonparametrice nu relevă diferențe semnificative de distribuție pe mediul de proveniență funcție de sex, p=0,092.
Profilul socioprofesional al acestor pacienți este dominat de cei fără ocupație reprezentând 45,5% (N=55), urmați de studenți – 26,4% (N=32), salariați – 17,4% (N=21), elevi – 9,1% (N=11) și doi pensionari (1,7%).
Laxitatea legislativă și creșterea gradului de anomie socială au dus la apariția unui nou fenomen, tradus practic prin înregistrarea unei noi patologii: intoxicația voluntară cu produse așa-zis etnobotanice. Termenul este extrem de popular și este folosit în accepțiunea de droguri legale pe bază de plante, dar în același timp este și incorect, existând o discrepanță crasă între etimologia cuvântului și sensul atribuit. Cert este că sub această denumire sunt grupate o serie de combinații de plante, dar și de produse de sinteză cu efecte halucinogene care de multe ori scapă de sub interdicția legii privind consumul de droguri.
Secundar consumului acestor substanțe au apărut în Unitățile de Primire a Urgențelor pe parcursul anului 2009 și începutul anului 2010, numeroși pacienți cu acuze serioase și polimorfe care au impus instituirea de varii manevre terapeutice.
În perioada 1 ianuarie 2009 – 28 februarie 2010 s-au prezentat în UPU un număr de 121 de pacienți cu diverse simptome induse de consumul de produse halucinogene care nu se aflau la acel moment în afara legii. 98 dintre aceștia au fost bărbați, reprezentând 81% din lot, iar 23 femei (19%). Vârsta acestora a variat între 15 și 53 de ani, cu o vârstă medie de 23,61 ani și o deviație
Tabelul nr. 1 – Distribuția pe sexe și mediul de proveniență a subiecților din lotul studiat.
Distribuția pe sexe și grupe ocupaționale este reprezentată în figura nr. 1. Testele statistice aplicate pentru distribuția pe sexe și tipuri ocupațíonale nu indică diferențe semnificative între sexe (p=0,553).
Figura nr. 1. Distribuția pe sexe și grupe ocupaționale
Intervalul orar în care s-au prezentat aproape jumătate dintre pacienți (49,6%, N=60) a fost cel cuprins între 22.00 și șase dimineața. După-amiaza și seara, adică între 15.00 și 22.00, s-au prezentat 31,4% (N=38) și cei mai puțini au venit în cursul dimineții între 6.00 și 15.00, adică 23 de pacienți reprezentând 19%. Analiza încrucișată dintre datele privind intervalul orar de prezentare și sex nu arată o distribuție diferențiată în funcție de acesta din urmă.
În figura nr. 2 este redată distribuția prezentărilor pe fiecare oră în parte. Se observă trei vârfuri de prezentare: la orele 23.00 și 00.00, cu câte 10 pacienți, și la ora 22.00 cu 12 pacienți. Un număr important de pacienți, respectiv câte 7, s-au prezentat la orele 20.00, 21.00, 1.00, 2.00 și 4.00. În afara intervalului 22.00–6.00 a fost remarcată ca vârf de prezentare ora 16.00, când au fost înregistrați 8 pacienți.
Crosstabularea datelor privind intervalul orar de prezentare și categoria ocupațională (redată în tabelul nr. 2) arată că pentru salariați se observă o distribuție relativ uniformă pe toate cele trei intervale orare, în timp ce elevii practic s-au prezentat doar după-amiaza (N=5) și noaptea (N=5) în proporții egale. Și cei fără ocupație s-au prezentat în mică măsură dimineața (N=8 – 14,5%) și în procente asemănătoare după-amiaza (N=22, reprezentând 40%) și noaptea (N=25 – 45,4%)
Figura nr. 2 – Distribuția pacienților în funcție de ora prezentării
Tabelul nr. 2 – Distribuția pacienților în funcție de ocupație și intervalul orar al prezentării
Studenții au fost înregistrați în marea majoritate noaptea (71,87% – N=23), în timp ce prezentarea pe intervalele diurne a fost asemănătore și de mică amploare: 12,5% (N=4) după-amiaza și 15,6% (N=5) dimineața. Se desprinde astfel ipoteza că apartenența la o anumită grupă ocupațională
atrage consumul într-un anumit interval orar. Ipoteza este confirmată de testele de comparare a mediilor care relevă un indice de confidență p=0,046.
Un alt factor luat în studiu a fost ziua prezentării. S-a constatat că a existat o creștere aproape lineară a numărului de cazuri pe măsura înaintării în zilele săptămânii (figura nr. 3). Astfel, lunea s-au prezentat 8 cazuri, marțea și miercurea câte 11, joia au fost 14 cazuri, vinerea 25, sâmbăta s-a înregistrat un mic recul, fiind 22 de cazuri, iar duminica s-a marcat maximul de prezentări, 30 de pacienți.
Considerând weekendul ca fiind cuprins în intervalul dintre vineri, ora 14.00, și luni, ora 5.00, s-au înregistrat 47 de cazuri pe parcursul săptămânii și 74 la sfârșitul de săptămână. S-a efectuat crosstabularea datelor privitoare la perioada din săptămână a prezentării cu cele privitoare la sex și cele referitoare la categoria socioprofesională.
Figura nr. 3 – Distribuția pacienților pe zilele săptămânii
Figura nr. 4 – Distribuția pacienților în funcție de grupa ocupațională și perioada săptămânii în care s-a făcut prezentarea
În urma acesteia s-a constatat că dintre cei 98 de pacienți bărbați, 37 (37,75%) au fost înregistrați în zile de lucru, iar 61 (62,24%) în weekend. În același timp, 43,47% din femei (N=10) s-au prezentat în cursul săptămânii de lucru și 56,52% (N=13) în weekend. Aparent, femeile au avut tendința să aibă o distribuție mai uniformă a prezentărilor de-a lungul săptămânii, însă testele statistice aplicate nu confirmă ipoteza (p=0,322).
Distribuția pacienților în funcție de perioada săptămânii în care s-a făcut prezentarea și categoria socioprofesională este concretizată în tabelul ilustrat în partea inferioară a figurii 4 și ilustrat grafic în partea superioară a ei. Se poate observa că în timp ce pentru elevi, salariați și pensionari diferențele dintre prezentările din cursul săptămânii și cele din weekend nu sunt prea mari, pentru cei fără ocupație diferența crește (40% _versus_ 60%) și este maximă la studenți (29% _versus_ 71%). Testul global de comparare a mediilor nu relevă o diferență între grupele socioprofesionale din acest punct de vedere (p=0,574), dar relevă o diferență între studenți și celelalte grupe, în sensul că aceștia prezintă cea mai mare predispoziție de consum în weekend (p=0,02).
Am mai analizat în ce măsură acești pacienți au consumat și alcool, motiv pentru care s-a dozat alcoolemia la toți. S-a constatat că etilismul s-a asociat doar la 16 pacienți (13,2%). Dintre aceștia, 15 au fost bărbați. Alcoolemia minimă depistată a fost de 0,39g/L, cea maximă de 3,89g/L, alcoolemia medie fiind de 1,39g/L, cu deviație standard de 1,04g/L. În tabelul 3 sunt reprezentate datele analizei încrucișate dintre datele privind consumul de alcool cu cele despre existența consumului de alcool. Testul ANOVA de comparare a mediilor arată existența unei diferențe semnificative per global între diferitele grupe ocupaționale și consumul de alcool, p=0,004. Prin folosirea testului T, comparând câte două grupe ocupaționale, sunt identificate diferențe semnificative doar în ceea ce privește categoria studenților, în sensul că aceștia au consumat mai rar alcool în comparație cu cei fără ocupație (p=0,016) și cu salariații (p=0,05).
Tabelul nr. 3 – Consumul de alcool asociat în funcție de categoria ocupațională
Nu în ultimul rând, a fost apreciată severitatea dezechilibrelor clinice induse de consumul de astfel de produse prin prisma necesității internării. 95 de pacienți (78,5%) au fost tratați ambulatoriu, în timp ce 26 de pacienți (21,5%) au necesitat internare în Compartimentul de toxicologie al Clinicii Medicale. Am încercat identificarea factorilor care au dus la internarea pacienților. Din acest motiv, au fost făcute întâi crosstabularea dintre datele despre internare cu cele referitoare la: sex, mediul de proveniență, ocupație, prezentarea în weekend, intervalul orar de prezentare, asocierea consumului de alcool, asocierea de comorbidități. Ulterior, au fost aplicate teste de comparare a mediilor (ANOVA și Test). S-a constatat, astfel, că există factori care nu au influențat internarea, și anume intervalul
orar de prezentare (p=0,783) și prezența comorbidităților (p=0,929).
Pe de altă parte, s-a constatat că existența simultană și a unui grad de etilism acut a constituit factor ce a influențat negativ internarea, adică internarea a fost mai frecventă printre cei fără consum de alcool (p=0,034). De asemenea, au fost mai frecvent internate femeile (p<0,0001), cei din mediul urban (p=0,001) și persoanele prezentate în weekend (p=0,05).
În ceea ce privește categoria ocupațională, s-a constatat că nu a influențat în ansamblu internarea (p=0,915), însă studenții au fost internați în proporție semnificativ mai mare decât pensionarii (p=0,024).
Discuții
Datele înregistrate în acest studiu fac referire la o perioadă de 14 luni, din momentul în care fenomenul a căpătat o amploare măsurabilă printr-o adresabilitate constantă în UPU și până la scoaterea în afara legii a acestui tip de substanțe.
## Concluzii
Se poate susține, în urma analizei statistice, că pacientul consumator de substanțe psihotrope legale în perioada menționată este:
- în peste 80% din cazuri, bărbat;
- aproximativ 90% din subiecți provin din mediul urban;
- vârsta medie 23 +/-6 ani;
- în aproape 50% din cazuri nu are ocupație;
- se prezintă cel mai des în weekend și în intervalul orar
- 20.00 – 3.00;
- de cele mai multe ori este suficient tratamentul
- ambulatoriu.
Comparativ cu perioada consemnată, se poate analiza profilul consumatorului de etnobotanice în 2011.
În această perioadă, se constată că 90,48% din consumatori sunt bărbați din urban (în 83,33%) din care 66,67% sunt fără ocupație, iar peste 30% sunt reprezentați de elevi și studenți. Îngrijorător este faptul că aproape un sfert (23,8%) din consumatorii din această categorie sunt elevi. Se constată tendința de uniformizare pe parcursul zilelor săptămânii, astfel încât dacă inițial se putea spune că aveam un consum preponderent de weekend cu tentă recreațională, acum avem o creștere a consumului în zilele lucrătoare. Aceasta sugerează instalarea dependenței. Totodată, se constată că aproape 2/3 din prezentări sunt diurne (intervalul 6.00–18.00) cu maxim între orele 12.00 și 18.00 (40,48%). Peste 20% din consumatori au vârste sub 18 ani, iar 45,23% au vârsta până în 20 de ani. În ceea ce privește formele clinice, se constată creșterea celor caracterizate prin tulburări de comportament (suicid, agresivitate). Deși 20% din cazuri asociază fenomene de insuficiență respiratorie, nu s-a înregistrat niciun caz de edem pulmonar acut. Tulburările digestive se manifestă ca un sindrom dispeptic, dar nu s-a înregistrat niciun caz de hemoragie digestivă.
Legea este deficitară în sensul că efectul ei este limitat de existența unei liste de produse interzise. Din acest motiv, alte categorii de produse, necuprinse în listă, pătrund pe o piață cu o dinamică uimitoare. Din acest motiv continuă să se prezinte pacienți cu simptomatologie polimorfă, secundar ingestiei de produse psihotrope legale.
Referirile bibliografice pe această temă sunt destul de reduse, marea majoritate a lucrărilor publicate făcând referire la drogurile de mare risc. Mai multe lucrări fac referire la
categorii separate de astfel de substanțe, legale în țările respective: cannabis (1), metildioxidmetamfetamină (MDMA/Extasy) (1,2), ayahuasca (3). Îngrijorător este faptul că toți autorii semnalează faptul că pacienții sunt tineri, de multe ori elevi, care consideră această activitate recreațională (4,5).
Studiile de supraveghere, pe mai mulți ani și pe perioade de mai mulți ani, arată tendința acestor consumatori în primul rând de a-și mări dozele și, în al doilea rând, de trecere de la drogurile legale la cele ilicite (6,7).
## „Problema etnobotanicelor la Bruxelles”
Voi susține in Parlamentul European necesitatea interzicerii etnobotanicelor în cadrul unei conferințe ce va avea loc pe 29 iunie la Bruxelles. Conferința este organizată cu ocazia preluării președinției Parlamentului European de către Polonia și are drept scop găsirea de soluții pentru stoparea exploziei fenomenului etnobotanicelor. Expertiza în domeniul toxicologiei, modificările legislative inițiate, campania națională „Nu toate frunzele sunt bune! Stop etnobotanicelor!”, precum și campania de informare și educare desfășurată în instituțiile de învățământ îmi conferă argumentele necesare în stabilirea unor politici europene privind etnobotanicele.
În acest an, fenomenul drogurilor ușoare constituie un motiv de îngrijorare la nivel internațional. Laxitatea legislativă și creșterea gradului de anomie socială au dus la apariția unui nou fenomen, tradus, practic, prin înregistrarea unei noi patologii: intoxicația voluntară cu produse așa-zise etnobotanice. În România, în 2011, se constată că 90,48% din consumatori sunt bărbați din urban (în 83,33%), din care 66,67% sunt fără ocupație, iar peste 30% sunt reprezentați de elevi și studenți. Îngrijorător este faptul că aproape un sfert (23,8%) din consumatorii din aceasta categorie sunt elevi. Se constată tendința de uniformizare pe parcursul zilelor săptămânii, astfel încât, dacă inițial se putea spune că aveam un consum preponderent de weekend, cu tenta recreațională, acum avem o creștere a consumului în zilele lucrătoare. Aceasta sugerează instalarea dependenței.
Totodată, se constată că aproape 2/3 din prezentări sunt diurne (intervalul 6.00–18.00) cu maxima între orele 12.00 și 18.00 (40,48%). Peste 20% din consumatori au vârste sub 18 ani, iar 45,23% au vârsta până în 20 de ani.
În ceea ce privește formele clinice, se constată creșterea celor caracterizate prin tulburări de comportament (suicid, agresivitate). Deși 20% din cazuri asociază fenomene de insuficiență respiratorie, nu s-a înregistrat niciun caz de edem pulmonar acut. Tulburările digestive se manifestă ca un sindrom dispeptic, dar nu s-a înregistrat niciun caz de hemoragie digestivă.
Legea este deficitară în sensul că efectul ei este limitat de existența unei liste de produse interzise. Din acest motiv, alte categorii de produse, necuprinse în listă, pătrund pe o piață cu o dinamică uimitoare. Din acest motiv continuă să se prezinte pacienți cu simptomatologie polimorfă, secundar ingestiei de produse psihotrope legale.
Eforturile celor de la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului de Urgență „Sfântul Ioan” din Iași privind diagnosticul și terapia acestor pacienți nu au fost trecute cu vederea de Parlamentul European. Pe lângă activitatea medicală, a fost luată în considerare și cea legislativă, prin care am dorit interzicerea comercializării acestor produse,
precum și sancționarea cu douăzeci de ani de închisoare a celor ce comercializează aceste substanțe. Am inițiat la nivel național campania „Nu toate frunzele sunt bune! Stop etnobotanicelor!” și, împreună cu profesorii, elevii și părinții, psihologii și medicii din întreaga țară, continuăm campania de informare și educare asupra riscurilor legate de consumul drogurilor de sinteză. Prin parteneriatul prin care-l promovăm cu EURAD, acest lucru a fost făcut deja în zeci de școli și licee din întreaga țară și vom continua această activitate în multe instituții de învățământ. Elaborăm printr-un proiect european, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” Iași, un model de guvernanță clinică pentru rezolvarea acestei problematici complexe.
Felicit toți ieșenii pentru susținere și implicare, iar cererile lor vor fi auzite și în Parlamentul European. Consider această invitație drept o recunoaștere a expertizei Iașiului în acest domeniu și a eforturilor făcute de noi toți pentru ca viața copiilor noștri să nu mai fie otrăvită de cei ce dețin vremelnic frâiele puterii.
„Dezvoltarea Moldovei: oportunități și provocări”
Am participat, la invitația președintelui Senatului României, la conferința „Dezvoltarea Moldovei: oportunități și provocări”, ce a avut loc în Aula Academiei Române – Filiala Iași, în data de 27 mai.
În cadrul acestei conferințe s-au căutat soluții pentru reducerea inegalităților de dezvoltare a acestei regiuni și acestea se vor transforma în inițiative legislative favorabile Iașiului.
Comitetul Național pentru Dezvoltare este un for transpartinic ce își propune asigurarea unei direcții unitare și durabile pentru societate românească.
Moldova se numără printre cele mai sărace regiuni, iar strategiile europene, naționale, regionale sau locale întârzie să dea rezultate vizibile în ceea ce privește calitatea vieții, atractivitatea și competitivitatea regiunii.
Sunt probleme majore privind locurile de muncă, agricultura e de multe ori la nivelul subzistenței, lipsește industria locală și se constată dificultăți de dezvoltare și finanțare a inițiativelor deja existente. Deficitul industrializării poate fi corectat doar prin identificarea și sprijinirea investitorilor și avem deja o inițiativă legislativă ce propune un TVA redus pentru ceea ce e fabricat în România.
S-au analizat oportunitățile politicii de coeziune și implicațiile acesteia în dezvoltarea regiunilor, insistându-se asupra particularităților strategiilor cu efect direct asupra Moldovei.
O parte dintre concluziile acestei întâlniri vor fi transpuse în inițiative legislative.
## „O nouă moțiune pentru etnobotanice”
Cer de urgență adoptarea proiectului legislativ ce prevede închisoarea până la douăzeci de ani pentru comercianții de etnobotanice. Voi depune în următoarea săptămână o nouă moțiune simplă pe etnobotanice. Lupt cu acest fenomen de aproape trei ani și am inițiat recent o campanie națională împotriva etnobotanicelor „Nu toate frunzele sunt bune! Stop etnobotanicelor!”, în care se desfășoară simultan strângerea de semnături pentru adoptarea de urgență a acestui proiect legislativ concomitent cu o campanie de informare la care participă profesorii, elevii și părinții.
Sunt inițiatorul primului proiect legislativ ce prevedea interzicerea comercializării etnobotanicelor. Acest proiect a fost adoptat de Camera Deputaților, dar nu a fost promulgat. Alte trei proiecte legislative zac prin sertarele Parlamentului, în timp ce se constată că 90,48% din consumatori sunt bărbați din urban (în 83,33%), din care 66,67% sunt fără ocupație, iar peste 30% sunt reprezentați de elevi și studenți. Îngrijorător este faptul că aproape un sfert (23,8%) din consumatorii din această categorie sunt elevi.
Se constată tendința de uniformizare pe parcursul zilelor săptămânii, astfel încât dacă inițial se putea spune că aveam un consum preponderent de weekend cu tentă recreațională, acum avem o creștere a consumului în zilele lucrătoare. Aceasta sugerează instalarea dependenței. Totodată se constată că aproape 2/3 din prezentări sunt diurne (intervalul 6.00–18.00), cu maximul între orele 12.00 și 18.00 (40,48%). Peste 20% din consumatori au vârste sub 18 ani, iar 45,23% au vârsta până în 20 de ani.
În ceea ce privește formele clinice se constată creșterea celor caracterizate prin tulburări de comportament (suicid, agresivitate). Deși 20% din cazuri asociază fenomene de insuficiență respiratorie, nu s-a înregistrat niciun caz de edem pulmonar acut. Tulburările digestive se manifestă ca un sindrom dispeptic, dar nu s-a înregistrat niciun caz de hemoragie digestivă.
Legea este deficitară în sensul că efectul ei este limitat de existența unei liste de produse interzise. Din acest motiv, alte categorii de produse, necuprinse în listă, pătrund pe o piață cu o dinamică uimitoare. Din acest motiv, continuă să se prezinte pacienți cu simptomatologie polimorfă, secundar ingestiei de produse psihotrope legale.
Referirile bibliografice pe această temă sunt destul de reduse, marea majoritate a lucrărilor publicate făcând referire la drogurile de mare risc. Îngrijorător este faptul că toți autorii semnalează faptul că pacienții sunt tineri, de multe ori elevi și care consideră această activitate recreațională.
Studiile de supraveghere, pe perioade de mai mulți ani, arată tendința acestor consumatori, în primul rând, de a-și mări dozele și, în al doilea rând, de trecere de la drogurile legale la cele ilicite.
Consider că pentru pierderea vieților acestor tineri nu trebuie să existe imunitate și cer ca acest proiect legislativ să fie adoptat în procedură de urgență.
## „DJ Etno”
În urma unei petreceri de la Ciric, 6 tineri au ajuns la Urgențe intoxicați cu etnobotanice. Pacienții prezentau agitație extremă, derealizare, depersonalizare, tulburări respiratorii și digestive și au necesitat măsuri de depurare a toxicului, lavaj gastric, diureză osmotică, terapie de suport și simptomatică. Doi dintre ei au necesitat internare la Toxicologie și vor fi preluați ulterior de psihologii voluntari CIRTITA. Alți doi pacienți, de 14 și 17 ani, au fost dirijați la Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria”.
Am inițiat o campanie națională „Nu toate frunzele sunt bune! Stop etnobotanicelor!” prin care vizăm strângerea de semnături în vederea interzicerii comercializării drogurilor de sinteză, precum și pedepsirea cu douăzeci de ani de închisoare a celor ce vând etnobotanice.
De aproape trei ani venim cu soluții medicale și legislative în acest domeniu, iar campania desfășurată în instituțiile de
învățământ din Iași privind informarea și educarea riscurilor legate de consumul de etnobotanice e susținută de numeroși părinți, profesori și elevi.
În luna iunie vom propune în Parlamentul European soluții pentru ca etnobotanicele care ne otrăvesc copiii să fie interzise.
## „Etnobotanice guvernamentale”
Consideram că proiectul de lege pentru combaterea produselor cu efecte psihoactive propus de Guvern este doar un plagiat neinspirat după modelul polonez, făcut sub presiunea mediatică și a societății civile. Această reacție tardivă, făcută doar pentru a nu accepta proiectele legislative lansate de Parlament, este insuficientă și ineficientă întrucât:
1. măsurile de prevenție sunt excluse;
2. nu se recunoaște faptul că sub denumirea de substanțe psihoactive sunt comercializate droguri (fie ele și „ușoare”), transformând problema traficului de droguri într-o chestiune ce ține doar de protecția consumatorului sau de alte agenții, excluzând cu totul tocmai agenția responsabilă de acest fenomen – Agenția Națională Antidrog;
3. este total neclară și anevoioasă procedura propusă pentru reautorizarea magazinelor ce vând produse susceptibile de a avea efecte psihoactive ce permit menținerea pe piață și de acum încolo a produselor etnobotanice;
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.