Călin Potor

## „Când vom avea autostrada Nădlac–București?”

Culoarul IV Paneuropean, respectiv Autostrada Nădlac–Arad–Timișoara–Pitești–București, ar trebui să constituie o prioritate absolută a Ministerului Transporturilor. Valorile de trafic, precum și modul de utilizare a acestui tronson de drum european care străbate România sunt incomparabil cele mai ridicate din țară. În acest context, mi se pare ciudat că sumele alocate prin bugetul de stat în ultimii ani pentru Coridorul IV au fost întotdeauna insuficiente pentru a demara un proiect de asemenea anvergură.

Din punct de vedere economic, dar și practic, având în vedere indicatorii de trafic, o soluție oportună ar fi alegerea ofertei Băncii Europene de Investiții, care ar finanța extrem de avantajos proiectul Culoarului IV Paneuropean.

În opinia mea, întreg spectrul politic ar trebui să se implice pentru a analiza în mod real și cu pragmatism economic investițiile viitoare din domeniul autostrăzilor.

Din acest punct de vedere, Bulgaria ne-a luat-o de mult înainte, cu cei peste 600 de kilometri de autostrăzi, în timp ce noi ne chinuim tot timpul să le reparăm pe cele existente. Din păcate, realizarea unor artere cu adevărat europene va dura încă foarte mulți ani dacă vom menține actualul ritm de melc, atât în stabilirea celei mai bune variante, cât și din punctul de vedere al alocațiilor bugetare.

„Drama lipsei grădinițelor”

Mii de părinți din România trăiesc în această perioadă un adevărat calvar provocat de lipsa locurilor în grădinițele de stat. Numai în Capitală, peste 10.000 de copii rămân anual în afara sistemului preșcolar, însă situația este generalizată la nivelul întregii țări. Aceste cazuri, coroborate cu dispariția aproape totală a creșelor, riscă să se transforme în drame sociale, în condițiile în care nu mulți părinți își permit să suporte costurile trimiterii copilului la grădinițele private.

Fără îndoială, autoritățile statului au scăpat de sub control astfel de aspecte care pun în pericol dezvoltarea armonioasă a copiilor și dreptul lor la educație. Responsabilii din învățământ trebuie să țină cont de faptul că imposibilitatea preșcolarilor de a frecventa grădinițele poate avea consecințe nefaste asupra viitorului tinerei generații. În acest context, se impune luarea unor măsuri urgente, care să elimine disfuncționalitățile existente în prezent și să permită copiilor dreptul de a se înscrie la cursurile preșcolare, fără de care nu au cum să se înscrie la școală. În același timp, trebuie să ținem seama și de stresul provocat părinților de aceste situații nedorite, ei fiind puși în ipostaze dificile, de a pierde timp și bani pentru a găsi alternative pentru îngrijirea copilului.

Reamintesc avertizarea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) asupra fenomenului îmbătrânirii populației României și al degradării structurii acesteia pe vârste. Este foarte important ca un copil să crească până la doi, sau chiar până la trei ani, în cadrul afectiv și emoțional unic oferit de părinți sau de instituții abilitate, care să le permită ulterior o dezvoltare sănătoasă și armonioasă.