Gabriel Plăiașu

„Când vor lua parte și băncile din România la criza economică?”

Din când în când, în ultima vreme destul de des, guvernatorul Băncii Naționale a României dă buzna în casele oamenilor, prin intermediul micilor ecrane, și le aduce vești proaste: că anul 2011 nu va fi, nici pe departe, unul spectaculos din punctul de vedere al mult-speratei redresări economice, că multe locuri de muncă vor dispărea, că parlamentarii trebuie să fie foarte atenți ce buget național votează pentru 2011 și cât este el de echilibrat, că altfel ne va certa FMI și alte asemenea mesaje care întregesc un peisaj deloc optimist al realității românești.

Întrebarea care se pune ar fi: de ce, oare, nu ne explică guvernatorul BNR cum reușesc ca, în ultimii doi ani de acută criză economică, băncile comerciale din România să acumuleze un profit generos?! La finele lunii septembrie 2010, majoritatea băncilor comerciale care operează în România au anunțat profit (cu unele mici excepții). Cum de s-a întâmplat lucrul acesta?

Dacă domnul Isărescu nu vine să explice minunea din România (țară în care minunile se întâmplă numai cu voie de la stăpânire și după o logică anume), o voi face eu, în calitate de parlamentar al Partidului Național Liberal.

Este de notorietate faptul că România a contractat un împrumut de la FMI de aproape 14 miliarde de euro. Pentru acești bani, mai devreme sau mai târziu, va trebuie să plătim, noi și câteva generații de acum încolo, o dobândă! Ea s-ar ridica undeva pe la 300 de milioane de euro.

Jumătate din sumă a poposit în ograda BNR, pentru ca astăzi să ne mândrim că moneda națională s-a stabilizat pe la patru lei și un pic și nu a bătut „pragul” de șase lei, anunțat de pesimiști.

Dacă moneda națională o lua razna, românilor le-ar fi fost greu să-și plătească ratele și atunci băncile ar fi avut o problemă uriașă în a-și încasa banii, nu de alta, dar deja au curțile pline de Mercedes-uri și BMW-uri ridicate de la cei care nu au putut să-și achite ratele.

Mai mult de atât, BNR reduce rezervele minime obligatorii și lasă la îndemâna băncilor comerciale sume uriașe care merg în cârca cetățeanului român. Cum asta? Simplu. Statul s-a împrumutat cu dobânzi uriașe de la bănci pentru a putea plăti salariile și pensiile, bineînțeles, spre marea bucurie a băncilor-mamă de prin Austria, Franța ori Grecia! Și, bineînțeles, tot pe spinarea românilor.

În concluzie, românii, cu mic, cu mare, au asigurat profitul băncilor comerciale, dar și condițiile pentru ca domnul Isărescu să vină să ne spună că sistemul bancar din România este solid.

Știți unde este problema? Mai devreme sau mai târziu, băncile comerciale îi vor căuta, din nou, pe români, să le dea credite pentru case și mașini! Se vor mai înghesui românii la bănci? Eu cred că nu. Abia aștept viitoarele raportări trimestriale privind profitul sau pierderile!

În nădejdea aia, pe termen scurt, bancherii ar pune mai bine burta pe carte și ar susține efortul societăților comerciale pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene. Sunt cei mai ieftini și siguri pentru o economie în prăpastie. Din păcate, astăzi, BNR și băncile comerciale sunt repetente la acest capitol. Românii le-au susținut destul. Gata!