## **CAPITOLUL II Modernizarea instituțiilor cu responsabilități în domeniul securității naționale**
Prin aderarea la NATO și UE, România a reușit să finalizeze procesul lung și dificil de revenire în cadrul comunității occidentale. Totuși, momentul formal al aderării la aceste structuri nu trebuie să încetinească demersul României de modernizare instituțională, astfel încât să se creeze acele instituții publice capabile să servească în mod eficient interesele naționale ale României.
În acest sens, în anul 2009, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avut permanent în vedere **continuarea proceselor de modernizare inițiate în anii precedenți, recalibrarea și redimensionarea corespunzătoare a instituțiilor sistemului de securitate națională, precum și regândirea unor concepte privind rolul acestora în asigurarea apărării și ordinii publice, cu deplina respectare a principiilor enunțate în cadrul Strategiei de Securitate Națională a României.**
Dat fiind rolul coordonator al activității de informații, contrainformații și securitate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a preocupat constant de modalitățile concrete de desfășurare a acesteia, în anul 2009, o atenție consistentă fiind acordată **reglajelor de finețe ale procesului de reformă și întăririi cooperării între instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale.** De asemenea, măsurile dispuse de Consiliu în anul 2009 au vizat **asigurarea unei mai bune susțineri informaționale a deciziei strategice adoptate la nivelul CSAT.** Aceasta a fost fundamentată pe analize integrate ale subiectelor aflate în atenția CSAT – bazate pe elementele de cunoaștere și expertiză puse în comun de instituțiile membre ale sistemului național de securitate.
## 1. **Activitatea de apărare și ordine publică**
Activitatea desfășurată în domeniul apărării și ordinii publice de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reflectă la nivelul Ministerului Apărării Naționale prin hotărârile adoptate în ședințele CSAT referitoare la **derularea procesului de restructurare și modernizare a**
**Armatei României** pentru realizarea unei structuri de forțe moderne, complet profesionalizată, cu grad sporit de mobilitate, eficientă, flexibilă, dislocabilă, și sustenabilă, capabilă să îndeplinească întreaga gamă de misiuni încredințate pentru a contribui la asigurarea securității României.
De asemenea, la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, hotărârile adoptate au vizat **reorganizarea și restructurarea structurilor Poliției de Frontieră Române** și **abrogarea prevederilor unei hotărâri anterioare referitoare la evoluția și limitarea traficului de persoane și a migrației ilegale** , în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.
## Unul dintre primele subiecte abordate în cadrul ședințelor CSAT din anul 2009 a fost acela al **modificării organigramei structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naționale și al numărului total de posturi aferent acestora.**
Potrivit art. 57 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările ulterioare, organigrama structurilor centrale și numărul total de posturi ale acestora, respectiv repartiția funcțiilor pe categorii de personal și corpuri de militari se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. În urma analizei, s-a considerat necesară reducerea semnificativă a numărului total de posturi aferent structurilor centrale, respectiv cu 20% față de organigrama aprobată în anul 2006. În acest context, s-a propus ca numărul de posturi al structurilor centrale să se diminueze de la 1.943, aprobat în anul 2006, la 1.555.
În cadrul organigramei structurilor centrale au fost stabilite denumiri ale funcțiilor de secretar de stat, nuanțate potrivit responsabilităților ce le revin. Totodată, a fost introdusă o nouă structură care să aibă atribuții în domeniul creșterii calității vieții personalului.
Ulterior, Consiliul a decis asupra completării și modificării **Planului-cadru pentru continuarea procesului de restructurare și modernizare a Armatei României în perioada 1.01–31.12.2009.** Astfel, a fost revizuită configurația structurală a unor mari unități, unități și formațiuni militare, în vederea adaptării acestora la contextul regional de securitate și la cerințele de capabilități esențiale stabilite de către structurile euroatlantice. Pentru implementarea hotărârii au fost emise acte normative specifice de către structurile centrale ale Ministerului Apărării Naționale cu responsabilități în domeniu, care stabilesc detaliile necesare derulării activităților specifice și, totodată, s-a făcut o analiză detaliată la nivelul structurilor de domenii și infrastructuri, care a avut drept rezultat identificarea, utilizarea eficientă și reabilitarea clădirilor care au făcut obiectul înființării structurilor. Adoptarea hotărârii a avut implicații în reevaluarea necesarului de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurilor, în vederea îndeplinirii misiunilor la standardele solicitate, și în consecință a impus actualizarea necesarului de resurse financiare.
**Planurile privind întrebuințarea forțelor în diferite situații** au fost revizuite și actualizate pentru a răspunde riscurilor și amenințărilor militare identificate la adresa securității naționale. Concepțiile și planurile prezintă principalele opțiuni privind modul pro-activ de acțiune în situația deteriorării mediului de securitate. La întocmirea acestora s-a urmărit implementarea misiunilor și sarcinilor stabilite pentru Armata României în Strategia Națională de Apărare a Țării, viabilitatea și calitatea acestora fiind verificate pe timpul desfășurării activităților specifice.
Având în vedere faptul că aderarea României la spațiul Schengen va avea ca efect ridicarea controalelor la frontierele interne dintre România și Ungaria, respectiv România și Bulgaria, precum și aplicarea unui set de măsuri compensatorii, menite a determina asigurarea securității și ordinii publice în interiorul țării, **a rezultat necesitatea reorganizării și restructurării structurilor Poliției de Frontieră Române** , atât la nivel central, cât și teritorial. În aceste condiții, în cadrul ședinței din luna martie a anului 2009, Consiliul a aprobat măsurile referitoare la reorganizarea și restructurarea structurilor Poliției de Frontieră Române. Punerea în aplicare a acestei hotărâri _a condus la o reducere cu 39,2% a posturilor din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, iar numărul direcțiilor din aparatul propriu al Inspectoratului General s-a redus la jumătate._
În condițiile procesului de reformă al Inspectoratului General al Poliției Române, membrii Consiliului au aprobat **abrogarea prevederilor unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, dată în anul 2006, referitoare la evoluția și limitarea traficului de persoane și a migrației ilegale în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.** Necesitatea adoptării unei astfel de hotărâri a fost determinată de îmbunătățirea lanțului de conducere și, implicit, a actului de management, o mai bună coordonare a activităților de prevenire cu cele de combatere a fenomenului infracțional, precum și creșterea ponderii structurilor cu caracter operațional.
În vederea asigurării obiectivului aderării României, în anul 2011, la spațiul Schengen, membrii Consiliului au luat act de informarea privind **Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat, principalele probleme și măsuri de urgentare a implementării,** precum și de **Stadiul îndeplinirii măsurilor adoptate de către România în vederea aderării la spațiul Schengen** , în contextul evaluărilor efectuate de către experții Uniunii Europene.
De asemenea, membrii Consiliului au fost informați cu privire la **îndeplinirea obiectivelor specifice ce revin Serviciului de Telecomunicații Speciale după aderarea României la Uniunea Europeană, pentru atingerea obiectivului strategic de aderare a țării noastre la spațiul Schengen, realizarea cerințelor de interoperabilitate NATO și dezvoltarea relațiilor de cooperare cu instituții similare din străinătate.**
În cadrul ședinței Consiliului din luna iunie, membrii CSAT au fost informați că intensificarea fenomenelor de fraude informatice și mai ales a fraudelor cu cărți de credit fac necesară **înființarea unui Task Force național în cadrul Centrului Național de Răspundere și de Securitate în Sistemul Informatic, CERT-RO.** S-a hotărât, cu această ocazie, înființarea unui centru care să monitorizeze atacurile informatice care au ca sursă România, îndreptate împotriva infrastructurii de Internet din țara noastră.
Totodată, la propunerea ministrului administrației și internelor, Consiliul a hotărât **organizarea unui Grup de Luptă Antifraudă, de tip E-Payment** , cu competențe operaționale și de promovare a unor proiecte legislative, în scopul consolidării potențialului de apărare a României împotriva amenințărilor din mediul criminalității informatice prin asigurarea capacităților de prevenire, protecție, reacție și management al consecințelor în situația unor fraude informatice.
O altă hotărâre adoptată de Consiliu în cadrul aceleiași ședințe a vizat **înființarea unui Centru de coordonare a luptei antidrog în zona Mării Negre.** Necesitatea înființării
în zona Mării Negre a unui astfel de Centru este dată de faptul că zona este una de mare risc. Măsurile luate pentru securizarea frontierei s-au completat și în acest domeniu, avantajul constând în faptul că încercările de a folosi România ca țară de tranzit sau ca poartă de intrare pentru traficul de droguri vor fi contracarate cu măsuri ferme din partea autorităților române.
În sensul celor prezentate mai sus, membrii Consiliului au hotărât ca Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, să întreprindă demersurile necesare pentru _obținerea sprijinului statelor Uniunii Europene și a celor riverane Mării Negre pentru înființarea, în România, a unui Centru de coordonare antidrog_ , iar în cazul în care se consideră oportun, _să solicite din partea Uniunii Europene fondurile necesare susținerii înființării unui astfel de Centru în zona Mării Negre, cu sediul la Constanța._
Informările referitoare la domeniul apărării și ordinii publice supuse atenției Consiliului au inclus **și raportul de activitate și sinteza activității desfășurate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în anul 2008.**
Un alt subiect important pentru procesul de reformă a instituțiilor din sistemul de apărare și securitate națională îl reprezintă **problematica statelor anexă „M” ale ministerelor și instituțiilor cu atribuții în domeniu.** Necesitatea înființării și organizării statelor „M” ale instituțiilor cu responsabilități în domeniul securității naționale a fost determinată de Legea nr. 73/1995 privind pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare, care, la art. 46, prevede: _„Conducătorii oricăror agenți economici sau instituții sociale răspund, fiecare în domeniul său de activitate, de realizarea sarcinilor ce le revin pe linia pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. În acest scop, în subordinea acestora funcționează organe de specialitate încadrate cu personal civil și militar , dimensionate în funcție de volumul și de complexitatea activităților stabilite prin hotărâre a Guvernului. Conducătorii autorităților respective prezintă Parlamentului, Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau Guvernului, după caz, rapoarte privind stadiul acestei activități, ori de câte ori li se cere.”_
Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a hotărât ca funcțiile destinate pentru organele de specialitate ce urmează să fie încadrate cu specialiști militari să fie prevăzute într-un „stat de organizare”, la instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale. Prin această hotărâre au fost înființate un număr de 154 de funcții. _Ca urmare a aplicării măsurilor de reformă structurală a instituțiilor publice și agenților economici, au avut loc modificări succesive ale numărului de funcții încadrate cu personal militar și polițiști detașați de la instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale, ajungându-se în prezent la 1.166 de funcții._
Pentru respectarea obiectului și scopului acestui stat special de organizare și funcționare se impune **restructurarea lui și eliminarea tuturor funcțiilor care nu au corespondență strictă cu domeniul securității naționale.** În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca, _într-o ședință ulterioară a CSAT, să se prezinte soluții concrete pentru actualizarea listelor în cauză, în funcție de cadrul normativ existent și de responsabilitățile specifice domeniului securității naționale care revin autorităților administrației publice, centrale și locale._
Nu în ultimul rând, o componentă a activității desfășurate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2009 a vizat
domeniul cooperării militare bilaterale. Demersurile pe această dimensiune au avut drept scop sprijinirea acțiunilor de îndeplinire a obiectivelor Ministerului Apărării Naționale privind valorificarea calității de membru NATO, susținerea reformei forțelor armate, consolidarea relațiilor cu statele față de care România are interese strategice, îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor asumate în cadrul NATO și UE, sprijinirea proceselor de stabilizare și reconstrucție regională.
În acest sens, **Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat negocierea și/sau semnarea de către Ministerul Apărării Naționale a unor tratate de cooperare cu ministere ale apărării din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Grecia, Georgia, Letonia, Lituania, Portugalia, Angola și Qatar.**
## 2. **Coordonarea unitară a activității de informații, contrainformații și de securitate. Măsuri destinate întăririi stării de securitate națională**
Consiliului Suprem de Apărare a Țării îi revine **responsabilitatea exclusivă pentru organizarea și coordonarea unitară a activităților de informații, contrainformații și de securitate desfășurate de instituțiile de profil** . Din această perspectivă, agenda de lucru a inclus, în anul 2009, un ansamblu de activități menite să orienteze performanța Comunității Naționale de Informații și a structurilor sale cu rol de coordonare – Comitetul Coordonator și Consiliul Operativ – și să asigure resursele necesare analizei, în format integrat, pentru informarea strategică în domeniul securității naționale.
Comunitatea Națională de Informații a constituit și în anul 2009 cadrul manifestării sinergice a capabilității structurilor componente și planul de afirmare a gradului înalt de interoperabilitate al acestora, în condițiile respectării specificului și individualității fiecărei entități. Asigurarea complementarității demersurilor specifice ale structurilor componente a revenit Consiliului Operativ. Programele informativ-operative gestionate de Consiliul Operativ sunt menite să creeze un mediu de intelligence propice atingerii unei calități superioare a activităților specifice individuale și, simultan, performanța întregii Comunități la nivelul cerințelor de securitate națională.
Membrii Consiliului au evaluat modul de aplicare a _Protocolului general de cooperare privind activitatea de informații pentru securitatea națională și măsurile ce se impun pentru consolidarea atuurilor și eliminarea disfuncțiilor în practica de coordonare operativă a structurilor componente._
În anul 2009, **Consiliul a apreciat că serviciile de informații și-au adaptat corespunzător activitatea specifică la prioritățile naționale – afirmarea identității strategice în context european și euroatlantic – și la evoluțiile regionale cu relevanță în planul securității naționale** . Demersul informativ a vizat cu prioritate spațiile, mediile și obiectivele cunoscute ca vectori tradiționali de obstrucționare a intereselor strategice ale României, fiind dublat de o varietate de acțiuni specifice complexe și de influență (ex.: contracararea manifestărilor inamicale față de țara noastră; facilitarea demersurilor oficiale de politică externă etc.).
La începutul anului, Consiliul a analizat și a aprobat **Planul Național de Priorități Informative pentru anul 2009** . Documentul reprezintă rezultatul analizei prospective realizate la nivelul Comunității Naționale de Informații, în cooperare cu factorii prevăzuți de lege să primească
informații pentru stabilirea priorităților informative naționale, identificate pe baza evaluărilor riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților privind securitatea națională, precum și a oportunităților de promovare a intereselor naționale. Documentul reprezintă principalul instrument de planificare unitară a informațiilor necesare susținerii strategiilor și politicilor naționale de securitate.
În conformitate cu Cadrul conceptual și metodologic de elaborare a Planului Național de Priorități Informative, procesul de elaborare a Planului a avut ca bază documentele de planificare strategică naționale și sectoriale, cerințele de informații strategice ale beneficiarilor transmise la Oficiul pentru Informații Integrate, concluziile evaluării naționale integrate „Riscuri și amenințări la adresa securității naționale – prognoză 2009”, precum și propunerile structurilor componente ale Comunității Naționale de Informații.
De asemenea, de-a lungul întregului an, Consiliul a evaluat o serie de **rapoarte și informări privind aspecte de interes din perspectiva mediului de securitate intern și internațional** . Acestea s-au referit, în principal, la următoarele subiecte:
_– evoluțiile în domeniul criminalității informatice._ Constatându-se trendul ascendent înregistrat de acest fenomen, Consiliul a dispus o serie de măsuri privind eficientizarea activității de prevenire și combatere a criminalității informatice. Dat fiind rolul Serviciului Român de Informații de autoritate națională în domeniul asigurării securității mediului cibernetic, precum și funcționarea în cadrul instituției a Centrului Național CYBERINT, s-a hotărât valorificarea capabilităților Serviciului inclusiv în acest sens;
– _activitățile desfășurate de Serviciul Român de Informații pentru protecția informațiilor clasificate;_
– aspecte relevante cu privire la _administrarea și protecția infrastructurilor critice, în special din perspectiva impactului asupra securității economice;_
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
CAPITOLUL II Modernizarea instituțiilor cu responsabilități în domeniul securității naționale · 31 mai 2011 · monitorul.ai