Vasile Iliuță

„Cât valorează oare viața unui om în România?”

Zi de zi, prin intermediul mass-media, asistăm la cazuri care ne îngrozesc pe fiecare dintre noi, oameni umiliți, oameni care mor la poarta spitalelor, la ușa medicilor sau în sala de operații.

Uimitor este faptul că pacienții mor cu zile, iar viața pacienților nu prea valorează nimic pentru mai-marii din sănătate, oameni care fac bani dintr-un domeniu sanitar considerat falimentar, fac bani din contracte date cu dedicație, fac bani din mita „cea de toate zilele”.

Unii se îmbogățesc, alții sunt umiliți și cazați în spitale ale groazei, în spitale în care domnește zi de zi haosul și mizeria, unde asistența medicală și medicamentele lipsesc cu desăvârșire.

De ce s-a ajuns oare la aceste situații dramatice, când fiecare dintre noi plătim asigurările de sănătate? Cine este răspunzător de risipa din spitalele românești, de clădirile și echipamentele de mii de euro care stau nefolosite? Cine este răspunzător de faptul că, numai anul trecut, peste 2.400 de medici au solicitat certificate profesionale pentru a putea pleca să lucreze în străinătate?

Curând, în România, se vor închide spitalele, nu din cauza problemelor administrative, ci ca urmare a faptului că nu vom mai avea personal calificat.

Ne întrebăm și noi de ce oare acest sistem de sănătate arată bine doar pe hârtie, de ce suntem amăgiți cu promisiuni de medicamente noi compensate și mai ieftine, cu faimoasele carduri de sănătate, cu servicii medicale de calitate, cu faimosul proiect inițiat de domnul ministru Bănicioiu, proiect prin care Domnia Sa crede că se vor rezolva o parte din problemele sistemului de sănătate românesc?

Realitatea arată cu totul altceva. Preocuparea statului de a proteja sănătatea pacienților lasă mult de dorit, fondurile alocate sănătății sunt insuficiente și neadecvate necesităților reale, iar de calitatea serviciilor nici nu mai vorbim.

Multă umilință, multă nepăsare, prea mulți morți. Oare cât valorează viața unui om în România?