Dumitru Oprea

„Ce mai rămâne în picioare după bătălia finală?”

Prin acțiunile recente ale ministrului justiției, coaliția PSD–ALDE ne-a confirmat că de această dată este gata să meargă până la capăt în acțiunea sa de a întoarce România în „epoca de aur” a lui Adrian Năstase. Pentru liderii actualei coaliții de guvernământ această dorință reprezintă singura garanție că se vor bucura de „fructele” fărădelegilor făcute, fără ca cineva să îi mai întrebe de lege sau să răspundă în fața justiției. Este o decizie pe care au luat-o demult, dar amânată și ascunsă sub idealurile programului de guvernare. Din punctul de vedere al liderilor coaliției, vremea „păstrării aparențelor” a trecut și este timpul acțiunii.

În anul centenar, strategiile actualei puteri par să fie făcute mai degrabă cu trecutul decât cu viitorul. Semnalele Comisiei Europene sunt fără echivoc. Riscăm să deraiem cu totul de la principiile statului de drept și, dincolo de tot zgomotul de fond, se descoperă adevărul gol – a început tăvălugul celor aflați în vizorul legii împotriva unei societăți care își caută normalitatea.

Din păcate, în urma atacurilor directe ale coaliției PSD–ALDE la independența sistemului de justiție, societatea noastră va rămâne pentru mult timp extrem de polarizată, iar efectele acestei bătălii, care atinge acum punctul culminant, le vom resimți mulți ani de acum înainte. Și în loc să oferim sistemului de justiție răgazul de a-și corecta inerentele probleme, îl plasăm în rolul cetății asediate. Atunci când este război, apar foarte repede și victimele.

Poate cea mai mare victimă a acesteia este românul simplu, care și-a imaginat că poate trăi o viață așezată, prosperă, în care să fie respectat, românul care, racordat la o societate globală, își poate face un rost acasă, fără să mai depindă de sisteme de relații, de pile, de micile șpăgi date la plic.

Ingredientele unei vieți normale, de tip european, înseamnă servicii sociale decente, taxe rezonabile, un sistem de justiție echitabil, libertate de expresie. Coaliția PSD–ALDE eșuează la toate capitolele: serviciile publice continuă să fie gripate de noua nomenclatură de partid, fiscalitatea devine, pe zi ce trece, tot mai aberantă, războiul împotriva independenței justiției este total și se dorește subjugarea ei și trecerea în subordinea CEx al PSD, libertatea de expresie începe să fie catalogată drept „defăimare”, iar legislația privind activitatea ONG-urilor ajunge o glumă proastă.

Partidul lucrează, dar nu pentru cetățeanul român, ci pentru el însuși!