Dan Ștefan Motreanu

„Ce trebuie să se mai întâmple pentru ca Teodor Baconschi să plece?”

Pe 11 aprilie 2008, în timpul Guvernului Tăriceanu II, ministrul de externe de atunci, Adrian Cioroianu, a demisionat din funcție din cauza faptului că subalternii săi, aflați la post în Polonia, nu au știut sau nu au intervenit în cazul cetățeanului român Claudiu Crulic, care, aflat în arest preventiv, a intrat în greva foamei și ulterior a decedat. Ministrul liberal de atunci a făcut un gest de onoare, deși, direct, nu era responsabil de acest caz.

În ultimele zile, presa a relatat despre situații relativ similare – din fericire fără finalități tragice – în care au fost implicați în Franța cetățeni români. Este vorba despre cetățeanul arestat pentru faptele unui infractor francez care i-a furat datele de identitate, precum și despre cei trei tineri ridicați în plină stradă de poliția franceză pentru un furt de care, de asemenea, nu se făceau vinovați. Ultimul caz mai prezintă o agravantă, în sensul tratamentului aplicat de poliție celor trei tineri, tratament care a culminat cu expresii de genul „Nu ne plac românii!”.

Ei bine, actualul ministru de externe nu a avut nicio reacție față de aceste cazuri extrem de grave. Trec peste faptul că ministrul Teodor Baconschi nu a reacționat nici la foarte recenta jignire și umilire a României și românilor într-o emisiune – fie ea și satirică – a unui post de televiziune din Franța (mai mult, el afirmând că este ridicol să se dea o replică la o astfel de emisiune), pentru că în urma acestei situații nu a avut de suferit fizic vreun cetățean român, dar a nu reacționa atunci când cetățeni români sunt ridicați de pe stradă pe nedrept, sunt arestați preventiv fără probe, este neacceptabil, pentru că dacă România, prin ministrul său de externe, tace în urma unor astfel de abuzuri, acestea se vor repeta. Nu în ultimul rând, Teodor Baconschi a tăcut și tace atunci când oficialitățile din Franța susțin că 10% din infracțiunile de pe propriul teritoriu îi au drept autori pe români. Nu neg că avem infractori în Franța, și nu numai, dar era de datoria ministrului de externe să solicite probe clare în acest sens.

Am mai așteptat în ultimele două zile o reacție a ministrului Baconschi pentru foarte recenta batjocorire a drapelului României și implicit a României în cadrul unei exhibiții rugbistice în Noua Zeelandă. Evenimentul este cunoscut. În cadrul unui joc așa-zis de mini-rugbi în pielea goală, una dintre grupări și-a luat nume românesc, dar nu acest aspect este criticabil, ci faptul că unul dintre exhibiționiști purta sub formă de pelerină steagul României. Dacă acest eveniment s-ar fi petrecut într-un spațiu privat sau pe un maidan, iar participanții ar fi fost simpli exhibiționiști, nu ar fi fost vreo problemă. Numai că,

respectivul eveniment este unul cvasioficial, este tradițional, se desfășoară în public și se percepe și bilet de intrare. Una este un joc de mini-rugbi în pielea goală – nu sunt în măsură să judec obiceiurile unor popoare –, și alta este utilizarea, fără niciun drept, în acest eveniment a steagului României. Evident, ministrul Teodor Baconschi nu a avut iarăși nicio reacție. Să nu ne mirăm deci dacă România va deveni obiect de bătaie de joc și în alte situații.