Ionuț Marian Stroe

„Cea de-a doua sesiune a bacalaureatului, un dezastru în Dolj!”

Cea de a doua sesiune de bacalaureat din acest an s-a finalizat cu rezultate mai slabe decât în vară. În județul Dolj, bilanțul este următorul: din 2.560 de înscriși, 229 au fost absenți, 3 candidați au fost eliminați, 1.622 de elevi au fost declarați respinși, procentul de promovabilitate fiind de 29,68%, 1.273 de absolvenți de clasa a XII-a, reprezentând 78,48% din numărul prezenților, au note sub 5, 349 de elevi au medii între 5 și 5,99, minimum necesar pentru promovare fiind 6.

Din 686 de elevi reușiți, 571 au medii între 6 și 6,99, 106 candidați între 7 și 7,99 și 9 între 8 și 8,99. Nu a existat nicio notă de 9 sau 10.

În acest an, s-au înregistrat cele mai mici procente de promovabilitate la bacalaureat, în comparație cu alte sesiuni. În 2009, examenul din iulie a fost promovat în proporție de 77,39% cu 10% mai mult decât în acest an, iar în toamnă procentul a crescut, fiind de 89,60%. Și în 2008 rezultatele au fost mai bune. În vară au fost reușiți 70,91% din candidați, iar în septembrie 54,9%. La a doua sesiune de bacalaureat participă în general elevi care au picat una sau mai multe probe în sesiunea din vară. Metodologia de organizare a examenului menține intervalul de o lună jumătate între cele două sesiuni de examen. Fiind un examen de final al unui ciclul de studii, acest interval dintre cele două sesiuni este insuficient pentru o pregătire temeinică.

O altă cauză a procentului mic de promovabilitate este eliminarea notelor de la probele orale și înlocuirea lor cu certificatele de competență, acestea nemaicontribuind la media finală. Această schimbare a intervenit însă brusc la începutul anului școlar trecut, nu la începutul ciclului de studii, cum ar părea normal. Elevul să știe cum se va finaliza ciclul de studii pe care îl începe, nu în fiecare an să afle de schimbări, nu toate în interesul lui.

Examenul de bacalaureat pare a fi diferit de ceea ce se dorește a fi: un examen de maturitate. La finalul ciclului liceal, absolventul nu este motivat, nu dobândește maturitatea necesară evoluției lui intelectuale pe întreg parcursul vieții – _Long Life Learning_ . El gândește adesea pe termen scurt: de ce încă un examen dacă nu are oricum nicio șansă în plus la integrarea pe piața muncii. Aceasta este slab motivantă pentru absolventul de liceu, nu le oferă acel entuziasm și implicare în propria educație. Adesea consideră că nu au de ce să învețe, de ce să piardă timpul la școală dacă nu îi aduce niciun beneficiu, mai bine muncesc, adesea la negru, pentru a-și ajuta financiar familia.

O altă cauză este infrastructura școlară care nu permite elevului din mediul rural accesul la educație în liceu. Lipsa unui sistem de burse de stat sau private care să asigure cheltuielile cu masa și cazarea elevilor duce la scăderea frecvenței elevilor la cursuri. Ei sunt totuși menținuți în sistem datorită sistemului de finanțare per elev, nu cum ar fi normal, per curriculum. Fără o finanțare corespunzătoare nu există educație de calitate. O școală pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare trebuie să aibă un număr cât mai mare de elevi. Pentru mediul rural, și nu numai, va implica mediocritatea, elevii vor fi promovați pentru supraviețuirea școlii. Restructurarea rețelei școlare ar trebui însoțită de extinderea transportului școlar și la nivelul ciclului superior al liceului, sub forma unor burse de studiu condiționate de performanța școlară. Finanțarea de la bugetele locale în mediul rural determină o școală slab dezvoltată într-o comună săracă, ceea ce face imposibilă dezvoltarea la nivel local.