Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 decembrie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Dorel Covaci
Discurs
„Cea mai longevivă corală din România a împlinit 200 de ani de experiență neîntreruptă”
În această vară, Corul „Ion Vidu” din Lugoj, urmașul vechii Reuniuni Române de Cântări și Muzică, corală atestată documentar încă din anul 1810, născută sub oblăduirea bisericii ortodoxe lugojene, a sărbătorit 200 de ani de experiență neîntreruptă. Cel mai vechi cor românesc, simbol al spiritualității naționale și al luptei fără de tăgadă cu armele muzicii pentru înfăptuirea idealului Marii Uniri, a avut în fruntea sa, de-a lungul timpului, personalități providențiale: Ion Vidu, „doinitorul Banatului”, cum a fost denumit cu profundă admirație și respect de Nicolae Iorga, Filaret Barbu, autorul nemuritoarei operete „Ana Lugojana”, Dimitrie Stan și Remus Tașcău, actualul dirijor, care a transformat bicentenara reuniune într-un etalon al artei interpretative românești, un adevărat ambasador al culturii românești peste hotare.
Premiile obținute la cele mai renumite concursuri internaționale din Elveția, Marea Britanie, Grecia, Austria, Italia, Franța, Ungaria, Germania, fosta Iugoslavie, concertele susținute pe cele mai prestigioase scene naționale și internaționale — Bazilica „Santa Maria in Trastevere” din Vatican, Ateneul Român și Sala de concerte „Mihail Jora” a Radiodifuziunii Române din București și altele —, colaborările cu importante instituții de cultură confirmă valoarea unei formații-simbol, care a fost invitată, în premieră, în 2011, în Capitală, la selectul Festival Internațional „George Enescu”.
Recunoașterea importanței istorice și culturale a Corului „Ion Vidu” din Lugoj, fosta capitală culturală a românilor bănățeni, din partea Parlamentului României și a Ministerului Culturii ar reprezenta o expresie onorantă a respectului și a prețuirii pentru valorile care au fundamentat devenirea spiritualității românești în acest colț de țară.
*
„În goana nebună după tăieri, concedieri, distrugeri și exterminări sunt eutanasiate și instituții importante ale statului în teritoriu”.
Într-o goană nebună după tăieri, concedieri, distrugeri și exterminări, Guvernul României a decis desființarea Judecătoriei și a Parchetului de pe lângă Judecătoria orașului Făget, pe considerentul-simulacru al volumului relativ mic de activitate — număr redus de dosare — și cu așa-zise raționamente de ordin economic — cheltuieli mari de logistică.
Argumentele care demonstrează justețea dezacordului nostru ferm, precum și inconsistența și inoportunitatea acestui demers al instituțiilor administrative centrale sunt:
Criteriul volumului de activitate al Judecătoriei Făget, exprimat în numărul relativ mic de dosare, nu trebuie absolutizat și nu se poate considera, de unul singur, sugestiv și decisiv pentru luarea unei măsuri radicale, cum ar fi aceea de desființare a instanței. Oricât de obiectivă și de edificatoare ar părea la un moment dat analiza cifrelor și a procentelor, ea nu surprinde întotdeauna esența lucrurilor sau cauza reală a fenomenului. Din acest punct de vedere, trebuie să ținem cont de faptul că populația acestei zone este preponderent rurală, cu posibilități materiale reduse, astfel încât accesul la justiție este, de multe ori, considerat un lux. Taxele de timbru, într-un trend de creștere continuă,