Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 mai 2012
Informare · Trimis la votul final
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Discurs
„Cele 87 de zile ale Guvernului MRU”
Mihai Răzvan Ungureanu va rămâne în istoria postdecembristă a României ca premierul cu cel mai scurt mandat. A urmat astfel exemplul „primului”, dat de Emil Boc – primul premier demis în urma unei moțiuni de cenzură.
Din fericire, moțiunea de cenzură „Opriți Guvernul șantajabil! Așa nu, niciodată!” inițiată de opoziție a reușit să reducă existența Cabinetului MRU la 78 de zile.
Prea mult, am putea spune, în 78 de zile Guvernul nereușind să adopte nicio măsură importantă pentru economia țării, în ciuda bilanțului fantezist pe care ni l-a fluturat Ungureanu.
La fel de rupt de realitate ca și Emil Boc – care visează că PDL va câștiga alegerile și va continua guvernarea –, Mihai Răzvan Ungureanu își imaginează că activitatea mediocră a Cabinetului său de mâna a doua a contribuit la stabilitatea financiară a țării. „Obiectivul nostru a fost consolidarea creșterii economice a României. România e azi într-o situație economică stabilă din punct de vedere financiar. (...) Situația economică permite astăzi revenirea salariilor bugetarilor la nivelul anterior măsurilor de austeritate asumate de Executivul anterior. Lăsăm aceste lucruri pregătite pentru a fi puse în practică, dar ce a fost esențial a făcut acest Guvern”, a susținut Ungureanu la sfârșitul mandatului.
Oricât de mult a încercat acesta să își facă o retragere „în glorie”, nu a reușit decât să fie ridicol, împăunându-se cu
mari realizări și lăudându-se cu „galeria de oameni onești și bine intenționați” cu care a „făcut în două luni cât alt guvern în ani de zile”. Dacă emiterea unui număr mic de ordonanțe de urgență poate fi interpretată ca o realizare a unui guvern, atunci îi putem înțelege mândria premierului demis. A dispărut oare simțul penibilului?
Din păcate, în ciuda tuturor declarațiilor pompoase ale „ungurenilor” și ale celorlalți portocalii, avertismentele analiștilor economici și ale politicienilor aflați până acum în opoziție s-au confirmat: pușculița statului este goală!
Tot ce au lăsat în vistieria țării nenumăratele guverne Băsescu-Boc-MRU poate fi exprimat într-un singur cuvânt: vorbe!
„Există bani pentru reîntregirea salariilor. I-am făcut noi. Vorbim de bani recuperați din evaziune fiscală, vorbim de bani europeni, vorbim de bani din investiții străine.” Vorbele lui Ungureanu nu sunt altceva decât gogoși electorale. Nu putem să credem că un intelectual de nivelul pretins al fostului premier nu știe că nu putem folosi banii europeni pentru salarii și că din investițiile străine nu obținem sume semnificative, datele oficiale indicând că acestea au scăzut cu peste 80%, sau că a uitat că el este cel care l-a demis pe șeful ANAF tocmai pentru că nu a reușit să recupereze sumele propuse din evaziunea fiscală.
Chiar dacă se laudă că au transparentizat actul de guvernare și că pe site-urile ministerelor, ale tuturor instituțiilor guvernamentale cheltuielile sunt expuse integral, nu ne-au explicat cum au virat sume fabuloase către pușculița portocalie sau cum au reușit să aranjeze licitații pentru băieții deștepți, cum și-au propus să vândă resursele naturale și tot ce se mai putea vinde în țara aceasta.