Tudor Ciuhodaru

„Cenușăreasa României”

Nu trebuie să considerăm sănătatea Cenușăreasa României. Dincolo de temele de campanie electorală, este o problemă prioritară tuturor românilor, care revine în prim-plan mai ales în vremuri de criză. Chiar în aceste condiții, țările europene au alocat 6-8% din PIB pentru sănătate, considerând că această criză aduce de fapt și un plus de morbiditate.

Am susținut în Comisiile pentru sănătate ale Senatului și ale Camerei Deputaților alocarea a 8% din PIB pentru sănătate, considerând că a investi în sănătate înseamnă a trata oamenii repede și bine, mai puține zile de spitalizare, mai puține concedii medicale, mai puține pensii pe caz de boală și invaliditate și mai puține rețete compensate.

Considerăm că, în termeni reali, reducerea acestui buget la mai puțin de jumătate înseamnă pentru fiecare dintre noi jumătate de pat, jumătate de ventilator, jumătate de pungă de sânge și jumătate din personalul necesar pentru a ne trata.

România a atins faza critică în ceea ce privește exodul personalului medical, iar fără acesta spitalele sunt simple muzee aflate uneori în paragină.

Considerăm că fiecare român are dreptul constituțional la sănătate și ne propunem stoparea fenomenului Lăzărescu, a plimbării pacienților între spitale, prin asigurarea accesibilității la servicii medicale de calitate, acolo unde românii au nevoie.

Am inițiat proiecte legislative precum: „ambulanțe în cartiere” – vizând distribuirea stațiilor de ambulanțe în interiorul marilor orașe, pentru a scădea timpul de răspuns pentru fiecare intervenție, asigurarea protecției personalului medical împotriva agresiunilor, Legea cardului național de asigurat, Legea transplantului, Legea malpraxisului, Legea privind decontarea serviciilor medicale de către cei ce ajung în stare de ebrietate, Legea înăspririi sancțiunilor pentru șoferii surprinși băuți în trafic, Legea privind reforma în domeniul sănătății privind stabilirea contractuală a serviciilor medicale de bază de care beneficiază fiecare pacient, Legea privind interzicerea comercializării produselor etnobotanice, Legea privind voluntariatul în domeniul medical.

Considerăm că este necesară o evaluare reală a tuturor resurselor medicale de care dispune sistemul în momentul de față și luarea de măsuri pentru a acoperi deficitul existent în sistem în acest moment.

Am inițiat toate aceste măsuri în urma unui dialog permanent cu decidenții implicați în starea de sănătate a populației, Asociațiile de pacienți, Colegiul Medicilor, DSP-urile, Ordinul Asistenților și Ministerul Sănătății.

Dacă aceste măsuri nu vor fi inițiate rapid, nu putem spune decât că sănătatea românilor are un prognostic rezervat.

*

## „Accidentele sistemului sanitar din Iași”

De la începutul anului au fost tratate în UPU de la Spitalul de Urgențe „Sfântul Ioan” 133 de victime ale accidentelor rutiere – un accidentat pe zi. Dintre aceștia, 94 (70,67%) au fost bărbați, iar 39 (29,32%) au fost femei. În ceea ce privește mediul de proveniență, 96 (72,18%) sunt din urban, iar 37 (27,8%) sunt din rural. Pe grupe de vârstă, cei mai numeroși au fost cei între 18 și 25 de ani – 36 (27,06%) urmate în ordine descrescătoare de cei între 31 și 40 de ani – 27 (20,30%), 26-30 de ani – 23 (17,29%), 61-90 de ani – 21 (15,78%) și grupele 41-50 și 51-60 de ani – câte 13 cazuri (9,77%).