Stelică Iacob-Strugaru

„Cheltuieli publice încă rigide!”

În sistemul constituțional românesc, prerogativa inițierii politicii fiscal-bugetare aparține Guvernului României,

urmând ca, prin voința Parlamentului, proiectul să devină realitate.

Din nefericire, însă, iresponsabilitatea politică românească din ultimele două decenii a limitat, prin legi, capacitatea Guvernului de a concepe și crea politici economice pe termen mediu și lung.

Nu este străin pentru nimeni faptul că politica în domeniul salarizării, al prestațiilor sociale, al sistemului public de pensii, dar și în alte domenii transformă practic Guvernul dintr-un creator exclusiv de politică economică într-un spectator fără putere atât asupra politicii fiscale, cât și asupra celei bugetare.

Românii și România au nevoie de o amplă reformă de flexibilizare a acestor capitole de cheltuieli bugetare. Prin flexibilizarea lor, Guvernul va putea căpăta spațiul necesar elaborării unor pachete de stimuli fiscali care să dea economiei imboldul către relansare.

Prin flexibilizarea cheltuielilor guvernamentale se poate crea spațiul unor reduceri progresive ale apăsătoarelor contribuții care împovărează atât angajații, cât și angajatorii.

Se pot stimula, de asemenea, ample proiecte de infrastructură, de sprijin și stimulare a mediului de afaceri compus din întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă motorul dezvoltării în tot spațiul Uniunii Europene.

Astăzi, prin riscurile politice asumate de Guvernul României, avem o lege nouă, modernă și echitabilă a pensiilor plătite din banii publici, o lege modernă în materia salarizării personalului susținut din bugetul statal.

Lucrurile nu trebuie să se oprească, însă, aici. Modernizarea asistenței sociale, creșterea performanțelor administrației publice, precum și generalizarea standardelor de cost trebuie să devină prioritățile de reformă ale anului care o să vină. În absența unor astfel de reforme, să nu sperăm în stabilitate financiară și perspective de creștere mari.