Ion Melinte

„Cheltuielile la români reflectă sărăcia”

Un român cheltuiește cca 41% din venitul său lunar pe alimente și băuturi, în condițiile în care la nivelul Uniunii Europene media cheltuielilor sus-menționate reprezintă 15%. În unele țări din Uniunea Europeană, cum ar fi Germania, Suedia sau Luxemburg, ponderea scade și sub pragul de 15%.

Veniturile unui român reprezintă 25% din media venitului european. Venitul mediu din România îți permite să cumperi 15 coșuri de alimente de bază într-o lună, pe când un polonez poate cumpăra 25, iar un german 50.

Prețurile alimentelor și ale celorlalte produse necesare unui nivel bun de trai în magazinele noastre sunt de multe ori aliniate celor din alte state europene. Însă, după 24 de ani, salariile sunt cele din vremea comunistă, rămânând cu părere de rău în urmă.

Paradoxal, cu toate că România este o țară eminamente agrară, o sticlă de lapte ajunge să coste aproximativ un euro, mai mult decât în orice țară din jur, mai mult chiar decât în Germania.

Din ponderea de 41%, 35% merg către carne și produse din carne, 20% pe lactate, 15% pe legume, 14% pe pâine și produse de panificație, 11% pe fructe și diferența pe ouă.

În România salariile sunt mici și TVA mare la alimente. Pentru a se echilibra situația, ar trebui, în primul rând, redus TVA-ul la toate alimentele de bază, după modelul de la pâine. Pentru ca salariile să crească semnificativ, sunt necesare investiții masive în următorii ani. În timp, în privința TVA la alimente, România a devenit deja fruntașă.

Românii, cheltuind cea mai mare parte din venitul lunar pe mâncare, sunt nevoiți să își reducă bugetele pentru alte categorii de bunuri și servicii. În concluzie, românul este obligat să-și reducă bugetele pentru educație și sănătate.

De aceea, noi, oamenii politici, prin strategii pe termen lung și mediu, trebuie să deslușim această ecuație nerezolvată de 24 de ani!