Corneliu Olar

„Cheltuirea banului public”

Există o vorbă care spune că „nimeni nu poate câștiga cât poate cheltui”. Întrebarea care se pune este dacă aceste cheltuieli efectuate din banul public sunt necesare, legale, oportune și îndeplinesc condițiile de eficiență, economicitate și eficacitate.

Dacă avem în vedere faptul că banul public trebuie cheltuit în interes public, atunci cum explicăm efectuarea de obiective care nu au nimic de a face cu interesul public, iar costurile cu acestea depășesc cu mult nu numai realul, dar și imaginarul – școli unde nu mai sunt elevi, săli de sport unde nu sunt sportivi, drumuri unde nu este circulație –, fiind de 4-5 ori mai mari decât cele din țările vecine.

De ce nu se vorbește nimic despre studiul efectuat de Institutul de Cercetări Economice și Institutul de Cercetări a Calității Vieții din cadrul Academiei Române care arată că suntem pe ultimul loc în Europa atât în ceea ce privește cheltuielile sociale totale (36,1% din buget), cât și cheltuielile cu protecția socială (13% din buget), în timp ce media europeană este de 55,9% și, respectiv, 30,1% din buget?

De ce se confundă voit în discursul politic cheltuielile sociale cu cheltuielile cu protecția socială, care sunt numai o parte dintre acestea?

Unde s-a cheltuit cea mai mare parte din buget (63,9%) și de ce s-au umflat ireal cheltuielile sociale? Sau s-a făcut asta numai pentru a se putea tăia tocmai de acolo și pentru a nu afecta scurgerile de bani publici către categoriile clientelare de sorginte politică sau mafiotă?

Dacă nu înțelegem că în mod natural omul redevine măsura tuturor lucrurilor și că totul pornește și revine la om, nu vom înțelege nimic, nici din ce se întâmplă în România și nici în lume în această perioadă în care criza de identitate este mai mare decât criza economică sau financiară.

Statul român, cu ansamblul instituțiilor sale, are nevoie de o reformă fundamentală prin disponibilizarea clientelei politice și mobilizarea elitelor competente care de 20 de ani au fost învinse, risipite sau alungate de clientele.