Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 octombrie 2009
Declarații politice · retras
Mircea Grosaru
Discurs
## „Cine câștigă, cine trădează?”
De multe ori în vocabularul mass-media postrevoluție am auzit cuvinte grele în privința opțiunilor politice inițiale ale celor aleși, care pe parcursul mandatului, din diverse motive, fie că sunt de ordin material, fie că sunt de ordin al intereselor proprii, părăsesc formațiunea care i-a propus pentru a candida pentru un loc în Parlament.
Este cel puțin jenant să ajungi la microfonul Parlamentului României și să anunți că demisionezi dintr-un grup parlamentar și începând cu aceeași dată vei activa într-un alt grup parlamentar.
De obicei, aceste demisii vin fără niciun moment prealabil, sau ca urmare a unei confruntări de idei cu membrii din grupul din care faci parte, sau a neînțelegerii ideilor tale, și numai așa, demisie pur și simplu...
Oare se poate stopa acest fenomen?
## „Eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor”
În anul 2006 a fost aprobată Legea nr. 96 privind statutul deputaților și senatorilor, prin care se instituia pensia specială pentru parlamentari, al cărei cuantum era stabilit în funcție de numărul de mandate.
Sistemul instituit a devenit unul foarte contestat de opinia publică, impunându-se o modificare a acestuia, mai ales în contextul reformei sistemului public de pensii. Subiectul pensiilor speciale de care beneficiază parlamentarii români este în mod constant intens dezbătut atât în emisiunile televizate, cât și în presa scrisă. Din 5 milioane de pensionari, 200.000 beneficiază de pensii speciale (parlamentari, magistrați, cadre militare, polițiști, personalul din aviație, funcționari publici din diverse instituții ale administrației centrale etc.).
Cred că se poate stopa prin lege, la fel cum s-a stopat și fenomenul migrației primarilor de la un partid la altul, în funcție de cine este la putere, pentru asigurarea derulării proiectelor, unele începute și neterminate sau altele în curs de finalizare, care, din lipsă de finanțare, pe motive strict politice, se blochează.
Suntem într-un stadiu în care, indiferent de ceea ce se întâmplă, chiar dacă se scrie în presă sau se transmite la televiziuni că unul sau altul și-a schimbat opțiunea politică, nu se întâmplă nimic, cetățenii votând la fel cum au votat și altă dată, pentru că nu toți urmăresc viața politică din România.
Cred că acum, cu ocazia noilor alegeri prezidențiale, pentru că se folosește mult în campanie cuvântul „bun-simț” acesta ar trebui să devină o obișnuință pentru toți, fiind și o caracteristică bine conturată a poporului român.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.