Alina Teiș

„Clasa politică este responsabilă de viitorul tinerei generații”

Viitorul acestei țări este strâns legat de viitorul tinerilor noștri. În ultima perioadă, progresul care se manifestă într-o formă accelerată a făcut ca tinerii să aibă percepții diferite față de cei care ocupă categoria socială a susținătorilor de familie. Diferențele ideologice dintre copii și părinți se manifestă într-o formă uneori ireconciliabilă. Mai mult, diferențele de percepție a socialului sunt îngrijorătoare dacă am analiza tinerii din ziua de astăzi cu tinerii de acum 20-25 de ani.

Statul are însă rolul de a asigura măsura transformărilor sociale nu prin forță, ci prin intermediul educației. Domeniul educației din România nu a fost în ultimii ani un domeniu privilegiat, din păcate, guvernanții, și mai ales cei din perioada 2009–2012, găsind în educație o vulnerabilitate bugetară, fapt pentru care au subfinanțat acest domeniu.

O asemenea gândire este falimentară, deoarece nu există vreun model european în care să se precizeze că educația este subsecventă ofertei de muncă de pe piață, asemenea unui lucru accesoriu, care nu poate părăsi soarta bunului principal. Lipsa totală de viziune a celor care într-un anumit moment s-au ocupat de educație a condus, printre altele, la certitudinea că România se află pe ultimele locuri la interesul față de educație și ca atare la interesul față de tinerele generații.

România a îmbrățișat Programul „Strategia Europa 2020”, angajându-se să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurie a școlii pentru intervalul de vârstă 18–24 de ani și să crească rata absolvenților de învățământ terțiar până la 26,7% pentru grupa de vârstă 30–34 de ani, deși ultimele rezultate ale examenului de maturitate, rezultate ameliorate, ce-i drept, în ultimii doi ani, ridică mari semne de întrebare cu privire la obligațiile asumate de statul român.

Conform barometrului Eurostat, un an în plus de școală crește indirect veniturile personale cu 8-9%, reduce cu 8% riscul de șomaj și cu 8,2% apariția problemelor grave de sănătate. Analiștii economici au demonstrat că un procent mai ridicat de școlarizare, mai cu seama în învățământul terțiar, conduce indirect și la revizuirea prognozei de creștere economică, în sens pozitiv, evident.

Uniunea Europeană impune țărilor membre creșterea investițiilor în sectorul de educație. De fapt, investițiile masive în învățământ sunt politica obligatorie pentru perioada 2015–2025. Poate că decidenții politici ar trebui să aibă mai multă sensibilitate față de recomandările UE, ținând cont de faptul că 18,8% din populația rezidentă a României o reprezintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani.

Rezultatul dezinteresului manifestat în ultimii 10 ani de oligarhia portocalie este rata de șomaj din rândul tinerilor fugăriți în străinătate, pentru a munci la negru, de un personaj care manifesta grijă și protecție, așa cum spunea Domnia Sa, față de veritabili pușcăriabili, așa cum se confirmă acum.