Bogdan Radu Țîmpău

„Cod roșu privind politicile de tineret! Obiectiv: salvarea unei generații!”

Trăim vremuri în care statul român tratează majoritatea cetățenilor săi ca potențiali inamici. Statul român portocaliu tratează medicii, profesorii, funcționarii, pruncii și pensionarii ca pe o povară nedorită și sâcâitoare, agenții comerciali ca pe niște evazioniști cerți, partenerii de dialog instituționalizat ca pe un zgomot de fond sâcâitor, dar ușor de ignorat.

Statul român portocaliu tratează legea ca fiind pur opțională, iar democrația ca pe un moft efemer, o utopie ușor de vândut celor creduli.

De aceea, inevitabil, românii se raportează la statul portocaliu ca la un dușman.

Un dușman lipsit de eleganță, brutal și copleșitor. Un dușman care le scade veniturile, un dușman care transformă în lux nevoile de bază, un dușman care le neagă dreptul la educație, la sănătate, la demnitate și fericire.

Lipsa de respect și dezinteresul statului portocaliu au un efect mult mai dureros asupra tinerilor. Visele, idealurile, speranțele tinerilor se frâng cu dureri mai mari și lasă cicatrici adânci.

Prea mulți dintre tinerii români părăsesc țara, alegând un viitor în orice alt loc. Mult prea mulți dintre tinerii români aleg negarea realității înconjurătoare, refugiindu-se în negura consumului de droguri. Criza economică a afectat România, iar cetățenii români au fost victimele centrale ale incompetenței și dezinteresului cu care autoritățile române au înțeles să gestioneze problemele țării.

Tinerii români sunt una dintre categoriile cele mai expuse politicilor păguboase ale Guvernului Boc, văzându-se afectați atât în dorința lor de a crea bunăstare pentru sine și familiile lor, cât și în protejarea drepturilor lor ca cetățeni ai acestei țări. Astfel:

1. În momentul de față, România se confruntă cu un exod extrem de puternic al tinerilor către alte state, preponderent țări aflate în Uniunea Europeană, în încercarea de a-și construi un viitor bazat atât pe siguranță economică, cât și pe siguranța libertăților și drepturilor lor. Acest fenomen se constituie atât ca un efect direct al globalizării și al migrației forței de muncă, dar are și o cauză directă, în politicile antiromânești ale Guvernului PDL. Argumentația este susținută și de faptul că, dacă vom contura profilul tânărului care alege să părăsească România, vom vedea că acesta s-a schimbat dramatic în ultimii doi ani. Dacă până de curând majoritatea tinerilor care alegeau să plece aveau drept unic capital munca, cu un grad redus de pregătire profesională și educațională, în ultimii doi ani, exodul de inteligență din rândul tinerilor a atins cote dramatice. Astfel, asistăm la faptul că tineri în care statul a investit resurse educaționale aleg să își pună cunoștințele în slujba altor comunități, că tineri bursieri din străinătate hotărăsc să nu mai revină în România sau că importante categorii profesionale sunt slăbite prin plecarea tinerilor specialiști. În anul 2009, 1.900 de medici au părăsit țara, în anul 2010 au părăsit România 2.500 de medici, iar la târgurile de muncă din acest an au fost ocupate toate cele 6.500 de posturi oferite. Majoritatea lor covârșitoare sunt tineri. Toate acestea sunt urmările dramatice ale politicilor unei guvernări care a impus nesiguranța pentru ziua de mâine ca sentiment național.