Emil Marius Pașcan

„Codul administrativ transformă România în moșia PSD și feuda baronilor locali”

Adoptarea Codului administrativ prin ordonanță de urgență demonstrează, fără tăgadă, că Viorica Vasilica Dăncilă este, de fapt, Liviu Dragnea în varianta feminină, la fel de toxică politic și periculoasă pentru România. PSD își schimbă doar părul, nu și năravul, reanimând aceeași politică prăpăstioasă a baronizării, a feudalizării și aservirii țării către o clientelă politică oneroasă, interesată exclusiv de propria protecție, imunitate și impunitate, de sporirea despotică a puterii, fiind eminamente pusă pe căpătuială prin spolierea banului public.

Promovat în mare grabă printr-o lege la finele anului 2018, Codul administrativ a fost atacat la inițiativa parlamentarilor PMP, în solidar cu colegii din USR și unii parlamentari neafiliați, fiind declarat neconstituțional în integralitatea sa prin decizie a Curții Constituționale a României.

Codul unifică într-o singură lege 17 acte normative, având peste 300 de pagini, și nu există niciun imperativ care să justifice promovarea sa în regim de urgență, conform prevederilor constituționale, respectiv existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) i-a solicitat oficial premierului Viorica Dăncilă să nu adopte ordonanța de urgență privind Codul administrativ. De asemenea, profesori de drept administrativ de la mai multe universități din țară au reclamat, printr-o scrisoare deschisă, că adoptarea Codului administrativ prin OUG echivalează cu un exces de putere, susținând, totodată, că legislația în materia organizării și funcționării autorităților administrației publice trebuie adoptată de Parlament. De asemenea, Consiliul Economic și Social a dat un aviz negativ acestui Cod administrativ, fără ca Guvernul Dăncilă măcar să se sinchisească.

În esență, acest cod stabilește pensii speciale pentru aleșii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, care se vor acorda acestora pe lângă pensiile normale.

O altă prevedere stipulează că proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție, față de cele două treimi din voturi necesare până acum. Majoritatea simplă cu care se adoptă hotărârile cu caracter patrimonial, excepție făcând transferul de proprietate, lasă liber majorităților simple să înființeze, precum în cazul Bucureștiului, companii care să dubleze activitatea primăriei. Consecința este instabilitatea administrativă – o viitoare majoritate va dori să desființeze aceste companii și să înființeze alte companii, pe care să le controleze.

Totodată, răspunderea aferentă actelor administrative este transferată de la primari și demnitarii anterior menționați către funcționarii publici. Delegarea atribuțiilor de către primar sau președintele de consiliu județean face ca acesta să aibă puterea, dar nu și responsabilitatea. Prin delegarea atribuțiilor către directori, primarul va putea pune presiune pe aceștia să semneze actele potențial nelegale, cu amenințarea demiterii, dar nu va răspunde pentru aceste acte.