Marian Enache

## „Codul fiscal”

Declarația vizează proiectul de Cod fiscal propus și adoptat de către Guvern și Senat și care va intra pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Un raport de cercetare al Camerei de Comerț și Industrie a României din martie 2015 relevă o serie de elemente îngrijorătoare cu privire la mediul de afaceri din România. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 500 de societăți comerciale care activează pe teritoriul țării, printre concluziile acestuia numărându-se:

– 38% din respondenți au afirmat că fiscalitatea ridicată reprezintă cea mai mare problemă cu care se confruntă firma, în timp ce 11% au numit legislația instabilă ca fiind cel mai perturbator factor în activitatea societății;

– 81% din respondenți afirmă că nivelul actual de fiscalitate afectează negativ în mare sau foarte mare măsură activitatea firmei;

– fiscalitatea/taxele și impozitele mari au fost identificate de 57% din respondenți ca fiind între principalii cinci factori care afectează activitatea firmei.

Aceste cifre scot în evidență încă o dată, dacă mai era nevoie, presiunea pe care statul o exercită asupra mediului de afaceri prin fiscalitate. Măsurile de criză implementate în ultimii ani, coroborate cu multiplele schimbări de natură fiscală implementate în aproape fiecare sesiune parlamentară, au contribuit la crearea unei instabilități legislative care afectează în mod real mediul de afaceri.

În aceste condiții, adoptarea unui nou Cod fiscal apare ca o necesitate mai mult decât o oportunitate. Proiectul redactat și adoptat de către Guvern transmite un mesaj clar, și anume acela că statul este decis să sprijine mediul de afaceri. Printre cele mai importante măsuri prezente în cadrul acestui cod se numără:

– reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016;

– diminuarea nivelului accizelor la benzină și motorină;

– eliminarea taxei pe stâlp;

– modificarea uneia dintre condițiile de încadrare în categoria fiscală de microîntreprinderi, respectiv cea referitoare la veniturile înregistrate în anul precedent, cifra urmând să devină de 75.000 de euro pentru anul 2017;

– introducerea unui sistem diferențiat de cote de impozitare, între 1 și 3% pentru microîntreprinderi în funcție de numărul de angajați. Astfel, o microîntreprindere cu cel puțin 2 angajați va avea o cotă de impozitare pe venit de 1%, în timp ce o firmă cu un angajat va avea o cotă de impozitare de 3%.

Aceste măsuri au stârnit o serie de controverse în privința impactului pe care l-ar putea avea asupra bugetului de stat. Nu poate fi negat faptul că aceste măsuri ar stimula un mediu de afaceri românesc care în prezent se simte sufocat de fiscalitatea excesivă a statului. Dar această relaxare fiscală trebuie realizată în condiții raționale și fără a cauza dezechilibre macroeconomice.