Petru Călian

„Codul muncii – între vechi și nou”

Actualul Cod al muncii, atât de atacat de anumite figuri politice, nu mai corespunde cerințelor pieței muncii. România a evoluat, facem parte din UE și trebuie să ne adaptăm cerințelor comunitare. Modificările propuse pot fi adoptate fie prin Parlament, fie prin angajarea răspunderii Guvernului, însă dacă se optează pentru angajarea răspunderii, demersul trebuie să aibă loc doar după încheierea tuturor negocierilor cu partenerii sociali, cu sindicatele și patronatele, pentru a nu crea convulsii sociale. Pentru angajarea răspunderii este nevoie de un consens în Coaliție, va trebui găsită o cale de mijloc între Guvern și acești parteneri sociali. Prin modificarea Codului muncii avem o flexibilizare a relațiilor de muncă și armonizare cu cerințele UE.

În România, de exemplu, contractele de muncă pe durată determinată sunt de 1,8%, iar în Polonia de 23%. Trebuie să ne uităm și la vecinii noștri, la condițiile de pe piața muncii comunitare și să luăm exemplu de la țările care au implementat cu succes diferite norme privind Codul muncii.

Prin modificările aduse, căutăm să găsim persoane dornice să se angajeze și pe perioade determinate, care vor lucra cât va fi nevoie pentru a finaliza un proiect, o lucrare și vom reduce sau elimina munca la negru. În țara noastră, din cele aproximativ 10 milioane de persoane apte de muncă, doar șase milioane lucrează cu acte „în regulă”, astfel că schimbările din Cod vin ca o consecință a crizei economice și financiare. Flexibilizarea relațiilor de muncă și dinamica pieței muncii sunt scopul schimbărilor aduse în noul Cod și modificările vor aduce avantaje atât pentru angajator, cât și pentru angajat. Totodată, ridicarea gradului de ocupare a forței de muncă reprezintă principala țintă a modificărilor, iar propunerile de modificare sunt echilibrate și, prin ele, nu se va ajunge la „sclavagism”, așa cum s-a tot spus, pentru că în noua formă a Codului se pot negocia prime, zile de concediu și alte drepturi.

Principalele modificări aduse presupun aspecte precum muncă la negru: cei care lucrează vor avea posibilitatea să aibă un contract de muncă și să fie protejați și din punctul de vedere al pensiilor, al șomajului, al sănătății și, evident, mai multe taxe plătite la bugetul de stat. În paralel, vor fi drastic înăsprite sancțiunile pentru angajatorii care utilizează munca la negru. O altă modificare ce va fi inclusă în Codul muncii vizează creșterea sporului pentru munca de noapte de la 15 la 25%. De asemenea, potrivit noului Cod al muncii accentul va fi pus asupra performanței, astfel încât concedierea angajaților va avea drept criteriu principal cel al performanței, și nu cel social, ca până acum.

Dacă e să facem o comparație între vechiul și noul cod, ajungem la concluzia că legislația avea nevoie de o revigorare și armonizare cu cerințele de pe piața muncii anilor 2010–2011 și totodată adaptate angajatului și angajatorului european în condițiile societății actuale.