Ion Eparu

„Combaterea șomajului în rândul tinerilor din România” Șomajul în rândul tinerilor reprezintă o consecință importantă a crizei financiare din ultimii ani. Conform comunicării Comisiei Europene „Împreună pentru tinerii Europei. Apel la acțiune pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor”, statisticile la nivelul statelor europene arată că aproape 6 milioane de persoane sub 25 de ani nu au un loc de muncă, în timp ce 7,5 milioane de cetățeni europeni nu sunt încadrați din punct de vedere profesional și nici nu urmează un program educațional sau de formare pentru integrarea socială. În acest context, a devenit evident faptul că dezvoltarea competențelor profesionale ale tinerilor și încadrarea lor pe piața muncii reprezintă probleme de maximă prioritate la nivelul Uniunii Europene.

România nu face excepție de la această situație, în condițiile în care numai de la începutul acestui an rata șomajului în rândul tinerilor a atins nivelul de 23,8%, fenomenul fiind în continuă creștere din cauza numărului din ce în ce mai mare de absolvenți respinși la sesiuni repetate ale examenului de bacalaureat. În lipsa perspectivelor profesionale și a programelor de integrare socială, absolvenții de liceu care nu promovează bacalaureatul nu au altă soluție decât să solicite ajutor de șomaj, fapt care obligă statul la eforturi bugetare importante.

Comisia Europeană vine cu o propunere de rezolvare a acestei situații, prin recomandarea adresată atât României, cât și celorlalte state europene de a pune în aplicare Planul național pentru încadrarea în muncă a tinerilor, printr-o garanție pentru tineret. Acesta prevede ca în maximum 4 luni de la finalizarea unei etape a studiilor sau de la începerea șomajului, tinerii absolvenți să primească cel puțin o ofertă de angajare sau de continuare a pregătirii profesionale.

Inițiativa reprezintă însă o nouă provocare pentru tinerii din România, care se văd puși în situația de a corela informațiile acumulate pe parcursul studiilor cu cerințele de pe piața muncii, pentru a face față cerințelor, aceasta în condițiile în care la angajare majoritatea tinerilor se confruntă atât cu lipsa de experiență profesională, cât și cu incompatibilitatea dintre studii și cerințele postului.

Așadar, practica ne arată că aplicarea reformelor din învățământ pe care le-am tot analizat și dezbătut reprezintă acum condiția necesară, astfel încât programul inițiat la nivel european să se bucure de eficiență.

Formarea profesională a tinerilor trebuie să devină parte integrantă a procesului de învățare, prin programe specializate de practică și ucenicie, astfel încât, la absolvirea studiilor, aceștia să se integreze natural pe piața muncii. Vorbim, desigur, și de o echilibrare între oferta de studii și cerințele angajatorilor. În ultimii ani, din ce în ce mai mulți absolvenți au fost puși în situația de a se reorienta profesional, pentru că în domeniul ales inițial piața muncii era deja saturată.