Marilen Gabriel Pirtea

„Comisia Europeană confirmă alerta și reduce prognoza de creștere a PIB-ului Românei chiar mai abrupt decât o făcea în luna ianuarie”

După ce FMI a avertizat, acum o lună, asupra atenuării semnificative a ritmului de creștere a economiei noastre pentru 2019, ieri a venit rândul Comisiei Europene să previzioneze reducerea prognozei de creștere a PIB-ului României pe acest an, de la 3,8% la 3,3%. Noua estimare a Comisiei Europene, care arată o ajustare negativă, reconfirmă prognoza nerealistă a Guvernului, cu implicații puternice asupra economiei românești și mai ales asupra percepțiilor investitorilor.

Surdă față de semnalele de „aterizare forțată” a evoluției PIB, transmise la unison de Comisia Europeană, FMI și Banca Mondială, poziția Comisiei de Strategie și Prognoză este de a menține artificial estimarea privind creșterea economiei în acest an, chiar la o iluzorie cotă de 5,5%, bazată pe un PIB estimat la 1.022 de miliarde de lei și o inflație medie anuală de 2,8%, precum și pe deficit bugetar

estimat la 2,55% din PIB, parametri elaborați în documentul Prognozei 2019–2022 al CSP, realizată din ianuarie anul curent.

Nerealismul ipotezelor de lucru ale Comisiei de Strategie și Prognoză se observă din prognoza realizată în această lună. Astfel, deși atât FMI, cât și Comisia Europeană au previzionat o creștere economică de aproximativ 3,1%, respectiv 3,3%, Guvernul majorează PIB-ul estimat de la 1.022 de miliarde de lei la 1.031 de miliarde. Acest optimism exuberant este inexplicabil pentru o instituție care se dorește a fi formată din profesioniști.

Semnele că economia încetinește au devenit foarte vizibile, dar nu determină reacții ale oficialilor Guvernului de la București, care ocolesc acest subiect deosebit de sensibil. Cauzele încetinirii ritmului de creștere nu sunt exogene, influențate de presupuse turbulențe în economia internațională, ci sunt o consecință a greșelilor din deciziile de politică economică a Guvernului, așa cum este și OUG nr. 114, spre exemplu. Fără să abordeze public subiectul evoluției PIB pe acest an, guvernanții PSD–ALDE evită cu totul să facă referiri și să explice cercul vicios economic în care au intrat, împingând populist către contribuabili noi motive pentru amplificarea freneziei consumului cu orice preț, care ne-a adus la cea mai mare rată a inflației din UE. Consumul pe datorie mărește accelerat foarfeca datoriei publice și generează cea mai mare rată a dobânzii din Uniunea Europeană la împrumuturile contractate de Guvern.

Nu poate fi departe ziua în care nevoile de împrumuturi ale Guvernului nu își vor mai găsi finanțatori la dobânzi în marje normale, ale pieței europene. Atunci vom ajunge să experimentăm din nou o teamă generalizată, care se va resimți în toate sectoarele economiei, față de recesiune și spectrul declinului economiei reale. Sigur că în birourile guvernamentale nu se va manifesta presiunea la care vor fi supuse toate firmele din economia reală, creată de teama față de o posibilă contracție a pieței interne. Dar, în afara birourilor guvernamentale, în viața de zi cu zi, antreprenorii realiști nu se vor mai aștepta ca actualul guvern să ia decizii prin care să fie încurajate investițiile și dezvoltarea. În aceste condiții, fiecare nouă săptămână în care actualul guvern se menține nu va aduce decât o cronicizare a rupturii definitive dintre promisiunile politicienilor PSD–ALDE și efectele economice măsurabile, care nu pot fi cosmetizate politic.