Am făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea legalității achiziției terenurilor din zona comunei Nana, județul Călărași.
Vreau să anunț românii, și în special pe cetățenii Colegiului uninominal nr. 8 Cluj, că respectiva comisie parlamentară comună de anchetă și-a finalizat activitatea, iar Parlamentul va trimite Parchetului General raportul elaborat în urma audierilor și a celorlalte probe acumulate în decursul anchetei parlamentare. Comisia specială s-a suspendat de drept în urma deschiderii procedurii judiciare privitoare la fapte sau activități care constituie același obiect, astfel încât Parlamentul este obligat să transmită organelor judiciare informarea cuprinzând toate documentele, precum și draftul de raport elaborat în acest sens. După cum se știe, Comisia specială de anchetă parlamentară a verificat controversa națională creată în cazul achiziționării de către Ioana Băsescu, fiica președintelui Traian Băsescu, a unui teren în comuna Nana, județul Călărași.
Sunt încrezător că, mai departe, organele judiciare își vor face treaba cum se cuvine în acest caz, însă un lucru este cert: Comisia Nana și-a dovedit utilitatea. Sunt convins că toate documentele și probele analizate în urma unui volum însemnat de muncă vor fi de mare folos procurorilor care vor coordona ancheta, deoarece există suspiciuni conform cărora achiziționarea acelui teren nu a fost în perfectă legalitate. Probabil că la finalul procedurilor judiciare vom afla cu exactitate dacă au existat sau nu vinovați în acest caz însă, cu certitudine, procurorii vor avea mult de furcă pentru a devoala rețelele organizate care se ocupă cu retrocedări ilegale de terenuri din România, și aici mă refer la modul general, nu la speța Nana în sine.
Dincolo de concluziile parlamentare în acest caz, în opinia mea există unele neclarități de ordin moral în ceea ce privește realizarea acestei tranzacții de către familia președintelui Băsescu. Nu știu și nu cred, la fel ca milioane de alți români, ca vreo bancă din România să fi dat un asemenea credit uriaș unui om de rând. Legalitatea operațiunii este în sarcina justiției, ea să se pronunțe! Eu spun doar că nu știu cum un român s-ar duce la o bancă și banca i-ar acorda imediat un împrumut în valoare de 1.028.507,55 euro, în condițiile în care în ziua de astăzi nu știu cine mai poate contracta un credit bancar mai mare de 5.000 de euro.
În concluzie, morala, dacă vreți, a activității acestei comisii de anchetă a Parlamentului, cea conform căreia nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege, nici măcar președintele, și-a atins scopul.
*
„Guvernul trebuie să continue procesul de descentralizare a administrației centrale și locale”
Consider că Guvernul PSD–PC–UNPR nu trebuie să abandoneze un proiect extrem de pragmatic și generos, lansat în urmă cu doi ani de Uniunea Social-Liberală, respectiv schimbarea viziunii naționale privind administrația publică și dezvoltarea regională. Spre deosebire de abordarea haotică a acestei teme de către fostele guvernări, actuala coaliție care conduce România a demonstrat că are o serie de priorități, pe care va încerca să le ducă la bun sfârșit în următorii ani.
În primul rând, trebuie să acționăm mai susținut pentru depolitizarea administrației publice centrale, prin limitarea funcțiilor politice numai la nivel de miniștri, secretari de stat și cei asimilați acestora, dar și a celei locale. Să nu uităm că, în prezent, la doi ani de la alegerile locale din 2012, o serie de instituții deconcentrate ale statului din județele țării, mai precis direcții ministeriale, sunt ocupate, paradoxal, tot de membri ai PDL, ceea ce nu-i încântă deloc pe românii care au votat schimbarea. De asemenea, trebuie să milităm pentru profesionalizarea funcționarilor publici, prin impunerea principiului competenței ca unic criteriu pentru accesul și promovarea în funcția publică. În acest fel, pe de o parte, va fi redusă la maximum posibilitatea ca funcționarul public să fie ușor șantajabil și supus tentativelor de corupție, iar pe de altă parte va încuraja intrarea specialiștilor buni și competenți în sistemul de stat.
Totodată, actualul Guvern va avea misiunea deloc ușoară de a continua procesul de rentabilizare a agențiilor guvernamentale, prin introducerea standardelor de cost și a normativelor de personal, dar și redefinirea atribuțiilor prefecților și eliminarea din Constituție a prevederii privind suspendarea de drept a actului administrativ atacat în instanță.
Nu în ultimul rând, Guvernul și majoritatea parlamentară actuală trebuie să încurajeze respectarea principiului consolidării autonomiei locale prin asigurarea integrală a resurselor financiare suficiente, corespunzătoare competențelor transferate, dar și a principiului echității, al parteneriatului activ între autoritățile centrale și locale, a principiului subsidiarității, al competențelor exclusive pentru autoritățile locale.
În ceea ce privește descentralizarea, susțin că trebuie să reconsiderăm calendarul de realizare a acestui proces, deoarece am promis românilor că ne vom ocupa de modificarea și completarea legii-cadru a descentralizării. În opinia mea, avem nevoie și de adoptarea unui nou și eficient cadru financiar, bazat pe alocarea resurselor financiare necesare pentru fiecare autoritate centrală și locală în parte, în funcție de competențele transferate prin lege și în acord cu principiul consolidării autonomiei locale. De asemenea, trebuie să încercăm ca suma alocată pentru dezvoltarea comunităților locale să reprezinte minimum 2% din PIB pe an, prin Legea bugetului de stat, pe toată durata acestui mandat de guvernare.
În accepțiunea mea, fondurile pentru dezvoltare trebuie să fie repartizate pe regiuni și județe, printr-o formulă ce va ține cont de venitul mediu pe cap de locuitor, numărul de unități administrativ-teritoriale și suprafața fiecărui județ în parte. O primă reparație s-a făcut deja în ceea ce privește
salariile primarilor, care au fost majorate, fiind reașezate în funcție de răspunderile, atribuțiile și numărul de locuitori din comunitatea pe care o reprezintă, iar personalul din subordine beneficiază acum de toate sporurile prevăzute de lege, eliminate de fostele guvernări. În urma procesului de descentralizare, primarul va avea mai multă putere de decizie și atribuții sporite în ceea ce privește administrarea treburilor comunității pe care o reprezintă.
Descentralizarea nu se poate face nici peste noapte, nici la comanda și la dorința cuiva. Cred că românii trebuie întrebați dacă sunt de acord, ei trebuie lăsați să își decidă viitorul administrativ, deoarece au trecut vremurile în care oamenii erau „cobaii” nu știu cărei conduceri a statului.
*
„După 20 de ani... din nou fotbal la televizor!”
„După 20 de ani” este titlul unui cunoscut roman al celebrului Alexandre Dumas, în care sunt povestite aventurile a patru prieteni mușchetari nedespărțiți, care luptau cot la cot pentru dreptate și justiție. În România anului de grație 2014, „după 20 de ani” poate reprezenta parafrazarea realității triste în care a ajuns fotbalul românesc. În aceste zile, milioane de microbiști români privesc meciurile la televizor și văd cum este ridiculizată Grecia, echipa care ne-a privat de participarea la Campionatul Mondial din Brazilia, și cu mâhnire în suflet își amintesc de frumoasa vară din 1994, când ieșeam cu toții în stradă după victoriile de poveste cu Argentina și Columbia...
Fotbalul este un fenomen social la scară înaltă în România, suscită un interes enorm, însă, în ultimii 20 de ani, vorba romanului lui Dumas, anumiți indivizi și-au bătut joc de acest sport-etalon, dar mai ales de iubitorii acestuia de pe plaiurile mioritice. Rămânerea echipei naționale a României în afara elitei fotbalistice mondiale și europene comportă mai multe aspecte de discutat și analizat de către cei cu competențe în domeniu.
Ani de zile s-a spus că Mircea Sandu și Dumitru Dragomir, porecliți „Nașul” și „Corleone”, precum în filmele mafiote de succes, au stat la baza lipsei performanțelor echipei reprezentative de fotbal. Prin managementul lor prestat timp de... tot 20 de ani, la conducerile FRF și LPF, acești oameni și-au demonstrat cu vârf și îndesat incompetența. Performanțele echipelor de club la nivel internațional au lipsit cu desăvârșire, cu câteva excepții, campionatul național a ajuns o bătălie între echipele care scapă de insolvență, formații de tradiție au dispărut din primul eșalon, birocrația și corupția bântuie peste tot ca o fantomă aducătoare de ghinion.
Alte cauze ale regresului fotbalului românesc sunt lipsa investițiilor la nivel de copii și juniori, precaritatea bazelor sportive, incompetența unor autorități locale de a sprijini fenomenul sportiv etc. La toate acestea s-au adăugat, precum cireașa de pe tort, contraperformanțele Naționalei, fără îndoială cea mai iubită echipă sportivă din România, care se zbate de ani buni în mediocritate, spre disperarea iubitorilor fotbalului.
După 20 de ani, „Nașul” și „Corleone” au predat ștafeta, mai mult simbolic decât _de facto_ , însă „marele” antrenor al selecționatei României a supraviețuit miraculos schimbărilor, ratând deplorabil dubla de baraj cu Grecia și menținând Naționala pe același trend descendent și fără șanse de revitalizare. Românii sunt condamnați astfel să mai trăiască câțiva ani (bine ar fi să fie cât mai puțini!) din amintirile cu Hagi, Adrian Ilie și Răducioiu, până când forurile de conducere ale sportului, în general, și ale fotbalului, în special, se vor trezi din neputință și pasivitate și vor înțelege
că fenomenul fotbal nu este doar o vacă de muls bani în scop personal, ci o bucurie națională, a tuturor.
## „Testamentul conservatorului Mihai Eminescu”
Românii au comemorat în aceste zile 125 de ani de la trecerea în eternitate a poetului nostru național Mihai Eminescu. Îmbucurător este faptul că la manifestările dedicate omagierii marelui scriitor, dar și observator autorizat al fenomenului politic, au fost prezenți o mulțime de tineri, semn clar al faptului că operele lui Mihai Eminescu sunt mai actuale ca oricând și că românii s-au întors către poezie, în această perioadă de criză morală și de identitate pe care o traversăm.
De asemenea, un gând de recunoștință se cuvine a fi îndreptat și spre Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române care a organizat, așa cum se cuvine, o slujbă de pomenire la mormântul poetului din Cimitirul Bellu, iar în Catedrala Patriarhală s-a săvârșit slujba parastasului, la finalul Sfintei Liturghii de duminică.
De asemenea, o sesiune solemnă dedicată comemorării marelui nostru înaintaș a avut loc luni în Aula Academiei Române. Pozitivă este și seria de manifestări dedicate aceluiași eveniment care au avut loc în mai multe orașe din țară, dar și în străinătate, în special în țara noastră soră, Republica Moldova, și la Cernăuți, în Ucraina.
Nu trebuie să uităm că, conform scrierilor vremii, rădăcinile ideologice ale gândirii politice a lui Mihai Eminescu au fost cele conservatoare, în acord cu Petre Carp și Titu Maiorescu. Mai mult, marele poet a fost o figură marcantă a Partidului Conservator, iar prin consemnările sale jurnalistice a deranjat importanți lideri ai formațiunii, rămânând celebre în cuvintele: „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. De altfel, publicistica poetului conservator ne-a lăsat tuturor o frescă cu valoare de simbol, care oglindește cu fidelitate caracteristicile scenei politice, parlamentare și guvernamentale de atunci.
Cariera de ziarist politic a lui Eminescu a fost pigmentată de articole cu tentă de educație politică destinate cititorilor săi. „Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România, și dintr-o parte și dintr-alta, e o politică necoaptă, căci pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre de azi ne trebuie o generațiune ce-avem de-a o crește de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele țării e creșterea morală a generațiunii tinere și a generațiunii ce va veni. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ține ca la el însuși”, scria marele poet, prozator și jurnalist.
De asemenea, Eminescu a pledat activ pentru conservarea naționalității și întărirea statului național, considerate de el a fi „legea supremă a nației”, iar politica eficientă a vremii trebuia efectuată, scria poetul, doar în funcție „de calitățile și defectele rasei noastre, de predispozițiile ei psihologice”.
Încurajarea conștiinței interesului național promovat de Eminescu ar trebui să fie o prioritate și acum, pentru toți cei care suntem angrenați în politică. Scrierile politice ale „Luceafărului” sunt de actualitate și astăzi, la 125 de ani de la nemurirea sa, ele reprezintă un adevărat testament și n-ar fi rău să mai fie rememorate din când în când, pentru a nu ne uita menirea de a fi mereu în slujba poporului...
„Dinamizarea luptei anticorupție, o necesitate pentru România!”
Ultimele rapoarte ale Comisiei Europene privind evoluția justiției din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), indică indubitabil că lupta împotriva corupției trebuie să rămână o prioritate majoră. Comisia Europeană ne-a avertizat că nu am întreprins acțiuni urgente pentru a accelera soluționarea unui număr important de dosare de corupție la nivel înalt. Mai mult, vizita recentă la București a celor trei senatori americani, membri ai Comisiei de politică externă, a constituit un nou motiv de îngrijorare pentru România, în condițiile în care forul nostru legislativ a votat împotriva ridicării imunității unor parlamentari. Cei trei senatori au avertizat, de asemenea, că lupta împotriva corupției este un element fundamental pentru însănătoșirea societății românești și îmbunătățirea situației economice și reprezintă un factor determinant pentru ca potențialii investitori să acorde țării noastre o atenție sporită.
Senatorul Christopher Murphy a fost extrem de tranșant, susținând că în SUA o dezbatere despre protejarea propriei imunități prin vot ar fi „de tot râsul”, afirmație care, în mod evident, nu prea ne face cinste... Cu siguranță, democrația parlamentară din România este încă fragilă, nu se poate compara cu situația din America... Însă semnalul de alarmă al senatorilor americani a fost acela că Parlamentul nu are prerogativele și menirea de a-i proteja pe unii din membrii săi de libera desfășurare a procedurilor judiciare de anchetă. „Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană”, a precizat Murphy.
Pe de altă parte, este o realitate faptul că actualii guvernanți au adoptat în ultima perioadă măsuri concrete în scopul îmbunătățirii recuperării prejudiciilor infracțiunilor, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare de bani, precum și pentru protecția împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice. Cu toate acestea, România rămâne deficitară la capitolul gestionarea fondurilor publice, dar și în cadrul autorităților care reglementează, verifică și adoptă decizii privind plângerile din domeniul achizițiilor publice, în special în domeniul achiziției medicamentelor. Din nefericire, încă nu suntem credibili la nivel european, fapt care ne poate costa încă o amânare în procesul de integrare în Spațiul Schengen.
În opinia mea, responsabilă pentru această stare de fapt este întreaga clasă politică, deoarece ne-am obișnuit ca în România nimeni să nu își asume greșelile și nimeni să nu plătească pentru erori. Îmi exprim însă încrederea că, până la viitorul Raport MCV, Comisia Europeană va aprecia progresele făcute de țara noastră în lupta împotriva corupției și pentru respectarea legilor și statului de drept, în așa fel încât să nu ne pierdem nici șansele de a accede în Spațiul Schengen, dar nici credibilitatea pe plan internațional, pentru a reuși să fim solvabili în ochii partenerilor politici și economici internaționali.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.