Iulian Vladu

„Compania de Apă Târgoviște–Dâmbovița, model de eșec marca PSD”

Dintr-un proiect de mare succes, Compania de Apă Târgoviște–Dâmbovița are toate premisele să ajungă un eșec răsunător al guvernării PSD. Cu cel mai mare preț din țară la apă și canalizare, județul Dâmbovița riscă acum nu numai să nu beneficieze de investițiile finanțate din fonduri europene, dar și să intre în faliment.

PSD Dâmbovița și-a asumat în anul 2012 conducerea Companiei de Apă, pe care a transformat-o într-o regie de partid. În locul specialiștilor, asimilați cu dușmanii politici, au fost angajați lipitori de afișe, pensionari încadrați cu jumătate de normă, oameni care au sufocat bugetul instituției cu cereri nelimitate de ore suplimentare. De asemenea, pentru o parte dintre liderii PSD, Compania de Apă Târgoviște–Dâmbovița nu a fost altceva decât oportunitatea derulării afacerilor de clan. Incompetența politrucilor PSD este plătită cu vârf și îndesat de dâmbovițeni: în anul 2014 prețul canalizării a crescut cu 40%, iar în 2015 au fost majorate cu 3% tarifele la apă și canal. Instituția avea obligația ca în prețul serviciilor furnizate să prevadă cota de participare la finanțarea BERD pentru investițiile în infrastructură. În ciuda prevederilor contractuale foarte clare și a avertismentelor opoziției, acest lucru nu s-a întâmplat, pe principiul „După noi, potopul”. Astfel, deși în 2012 Compania de Apă avea importante lichidități în conturi, astăzi asistăm la proporțiile dezastrului: județul Dâmbovița are toate șansele să piardă cea de-a doua tranșă a celui mai mare proiect accesat pe fonduri europene, iar 40% din localități să nu mai beneficieze de rețele de apă și canalizare.

Compania de Apă Târgoviște–Dâmbovița este, la scară redusă, exemplul perfect de management social-democrat, presărat cu eșecuri pe toată linia. Minciuna, incompetența și, mai ales, reaua-voință se decontează în buzunarele găurite ale unor cetățeni condamnați la șomaj și sărăcie.

În loc să-și asume dezastrul, Partidul Social Democrat încearcă să convingă opinia publică de justețea majorării, la infinit, a prețurilor la un serviciu din ce în ce mai slab calitativ, care a produs și victime în unele zone ale județului. Prin urmare, înlocuirea calității și a performanței cu activul de partid nu poate da decât un astfel de rezultat: sfidarea și sărăcirea populației.

*

„Spitalul Orășenesc Găești, la resuscitare. Criza sistemului sanitar lovește fără milă spitalele mici”

Deși a ieșit în mod dirijat din atenția opiniei publice, criza sistemului sanitar se acutizează în fiecare zi. Spitalele mici, de provincie, sunt tributare unei politici de finanțare menite să le îngroape în datorii și neputință, spre disperarea pacienților care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru a-și asigura tratamentul în clinici private sau chiar peste granițe.

Un exemplu relevant în acest sens este Spitalul Orășenesc Găești din județul Dâmbovița, care, după desființarea unității spitalicești din Titu, deservește aproximativ 90.000-100.000 de cetățeni din 26 de localități, la care se adaugă urgențele înregistrate pe autostrada București–Pitești, între kilometrii 5–80. Înființat în 1907, Spitalul Găești riscă să intre în comă și să moară în 2015, întrucât se află în imposibilitatea de a se mai autofinanța.