Claudiu Iulius Gavril Năsui

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Stimate domnule ministru al finanțelor publice,

Bilanțul primelor 3 luni este unul mitigat, dar e unul care ne îngrijorează.

În primul rând, aș dori să îl felicit pe actualul ministru al finanțelor pentru două lucruri.

În primul rând, pentru că a continuat unul dintre cele mai importante proiecte de transparență bugetară din Europa, anume Platforma de transparență bugetară, transparenta-bugetară.gov.ro, începută anul trecut, și pentru desființarea Formularului 088 și continuarea unor eforturi de debirocratizare în cadrul Ministerului Finanțelor.

## Felicitări, domnule ministru!

Îngrijorările noastre, în schimb, nu vin din această zonă. Îngrijorările noastre vin din felul cum funcționează economia. Și am auzit astăzi, de la această tribună, foarte multe date, foarte multe cifre.

Dar, după cum știți și după cum spunea și antevorbitorul meu, economia poate să fie o cameră neagră. Problema nu e doar că e o cameră neagră. Problema e că e o cameră neagră pe care toți avem impresia că o înțelegem și o știm bine. Și, de multe ori, ca în orice cameră neagră, ea este neagră nu pentru că nu avem lumină, ci poate pentru că avem prea multe surse de întuneric, care ne blochează vizibilitatea. Prea multe cifre, prea multe date.

De aceea, e bine să ne raportăm la niște agregate pe care le vedem în exterior. De exemplu, costul îndatorării. În momentul în care o economie îți merge bine, în momentul în care creditorii internaționali și naționali au încredere în faptul că ți-ai putea rambursa datoriile, poți să iei credite mai ieftin.

Dar ce se întâmplă acum cu statul român? Dacă ne uităm la cum a evoluat costul datoriei, vedem mai multe... mai multe eșecuri. Vedem licitații pentru mai multe maturități pentru titluri de stat care au eșuat total.

La doi ani am avut un eșec total la licitația din 2 februarie, deci nu a putut statul român să se împrumute niciun leu în momentul acela.

La licitația din 2 martie, tot pentru titluri de doi ani, costul îndatorării a crescut cu 15%, da? Deci statul român s-a împrumutat cu 1,59%, când înainte o făcea cu 1,38%.

La trei ani, de asemenea, avem un eșec, pentru titluri de stat cu maturitate de trei ani avem un eșec la 9 martie. După care, când a fost reluată licitația, + 7% cost al datoriei.

La șapte ani, maturitate mai mare, o creștere a costului îndatorării de 13%.

Și la 10 ani – cel mai mare eșec – constatăm creșteri ale costului îndatorării externe a României de 30%.

Deci vorbim de o creștere de la 3,13% anul trecut, pe cât reușea România să se îndatoreze, la 4,03%, anul acesta.

Aceștia sunt indici care ne arată situația văzută de alții. Sunt indici care ne arată cum ne văd pe noi oameni care pariază pe noi, oameni care sunt de acord să ne dea banii lor, piețe financiare, tocmai în vederea rambursării lor în viitor.