Marian Ghiveciu

„Condițiile artificiale afectează fermierii și accesarea fondurilor europene”

Începând cu anul 2011, experții Comisiei Europene au declanșat o campanie asiduă de reverificare a proiectelor beneficiarilor de fonduri europene prin așa-zisul control al „condițiilor artificiale”. Astfel, prin simpla invocare a acestor condiții artificiale au fost eliminate sute de proiecte care ar fi fost eligibile pentru finanțare. Aceeași soartă au avut-o și multe dintre proiectele care sunt deja finanțate și chiar finalizate. Pentru categoriile din urmă, la indicațiile reprezentanților Comisiei Europene, experții Agenției pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit au creat debite pentru recuperarea sprijinului financiar acordat.

Aceste situații au dat naștere la o multitudine de procese în justiție din partea beneficiarilor nemulțumiți, care au fost nevoiți ca în loc să-și continue investițiile, să se „războiască” prin instanțele naționale cheltuind sume importante de bani. Toate aceste aspecte au implicații nedorite pentru implementarea PNDR 2007–2013, precum și în ceea ce privește implementarea PAC 2014–2020.

Astfel, PNDR, din șansa de relansare a agriculturii românești, din speranța românilor de dezvoltare a zonelor rurale, în care au crezut toți cei care au depus proiecte pentru finanțare și chiar au primit, a devenit ceea ce nu se dorea, o sperietoare, un fel de coșmar care îngrozește pe toată lumea.

În legislația Uniunii Europene, definirea condițiilor artificiale este generică și principială, neexistând încă o detaliere a acestora, precizându-se doar interdicția de a nu contraveni obiectivelor măsuri/scheme de ajutor.

Termenul de „condiții artificiale” din legislația europeană, fiind unul generic, APDRP a introdus în procedurile de lucru diferite puncte de verificare pentru a evita crearea de condiții artificiale, bazându-se doar pe experiența rezultată din implementarea măsurilor. În aceste condiții s-a ajuns în situația existenței de interpretări diferite și abuzive pe aceeași problemă.

În acest moment, numărul contestațiilor depuse la APDRP este foarte mare, 2.133 numai pentru măsurile 121, 123 și 312, aceasta conducând la creșterea numărului de litigii.

Așadar, acuzația că un beneficiar de proiect a creat în mod artificial condiții pentru accesarea finanțării ar trebui să se bazeze nu numai pe elemente juridice și economice, ci și pe indicii ce dovedesc existența unei coordonări deliberate.

Prin rezilierea nejustificată a contractelor pe PNDR se produc adevărate drame umane, multe societăți intrând în faliment și în executarea bunurilor.

În concluzie, prin această declarație politică trag un semnal de alarmă cu privire la rezultatul acestor rezilieri masive de contracte pentru accesarea fondurilor europene, pe motivul „condiții artificiale”.