Hubert Petru Ștefan Thuma

Conform Barometrului global al corupției, publicat în 2013 de către Transparency International, unu din 50 de români declară că în ultimele 12 luni a plătit mită în sistemul de învățământ. Același studiu arată că cel puțin unuia din patru români i s-a cerut mită în ultimul an, în timp ce 71% dintre aceștia au refuzat să o plătească.

Sunt date triste, care arată experiențele românilor de mai bine de 20 de ani, față de care măsurile luate de guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria au fost cel puțin ineficiente, dacă nu chiar inexistente.

Este încurajator totuși faptul că, tot conform studiului menționat mai sus, românii consideră că măsurile anticorupție ale Guvernului Ponta sunt cu 5% mai eficiente decât cele ale Guvernului Boc-Ungureanu.

Dovadă că Ministerul Educației a decis să promoveze o modificare la Legea educației ce va fi supusă dezbaterii publice și care prevede că profesorii care primesc mită vor fi dați afară din sistem, iar elevilor le vor fi explicate riscurile la care se expun dacă încearcă, la rândul lor, să dea bani. Pentru sistemul educațional, corupția de la examenul de bacalaureat este doar unul dintre multele exemple în care prin corupție este furată șansa la viață și la un viitor onorabil a tinerilor merituoși și este premiată nonvaloarea.

Consider că avem nevoie de măsuri mult mai dure pentru cadrele didactice care fraudează concursurile școlare și sper ca, alături de colegii mei, să reușim să îmbunătățim cadrul legislativ referitor la acest subiect.

sectorul construcțiilor și-au pierdut optimismul, perspectivă care se menține.

Cu toate veștile bune pe care ni le aduce sectorul industrial, care ne dau argumente puternice că acesta a ieșit din criză, totuși e bine să privim datele cu un optimism moderat deoarece sunt câțiva factori care ridică obstacole în fața expansiunii industriale.

În primul rând, cererea insuficientă continuă să exercite un efect nefavorabil asupra activității ambelor sectoare economice, acest factor fiind invocat de aproximativ 45% din totalul managerilor din industrie și, respectiv, de peste 51% din numărul operatorilor din construcții.

În al doilea rând, este vorba despre un necaz mai vechi al industriașilor din țara noastră, anume blocajul financiar, care este resimțit de aproximativ jumătate din numărul total al respondenților din construcții și în proporție de circa 10% de operatorii industriali.

În al treilea rând, influențe negative, dar de amplitudine relativ scăzută, vor exercita ratele înalte ale dobânzilor bancare și evoluția cursului de schimb al monedei naționale.

Atât operatorii din industrie, cât și cei din construcții vor efectua noi ajustări ale dimensiunii personalului, procesul consemnând însă o posibilă atenuare în industrie și o ușoară accentuare în construcții.

Pentru luna septembrie, peste 87% din respondenții din industrie și din construcții nu întrevăd modificări ale prețurilor de producție. Industria va consemna, probabil, o reluare a acumulărilor de capital. Rata profitabilității se va îmbunătăți în industrie (sold conjunctural +9%), dar va cunoaște o reducere marginală în construcții.