Marius Rogin

„Congresul PPE – București, 17–18 octombrie 2012”

Pentru jurnaliștii români și străini acreditați la Congresul PPE, care s-a desfășurat în perioada 17–18 octombrie 2012 la Palatul Parlamentului, întreaga reuniune de lideri politici conservatori a gravitat în jurul celor circa zece minute petrecute de Merkel în particular cu președintele-gazdă, Traian Băsescu. Cum nici Angela Merkel și nici Traian Băsescu nu s-au întreținut cu presa, bonusul la informațiile culese „din surse oficiale” au fost cele două vorbe de sprijin plasate de cancelarul federal în deschiderea discursului rostit în plenul Congresului PPE: „Vă mulțumesc pentru că m-ați invitat aici, pentru a da un semnal că peste tot în Europa democrația are câștig de cauză.

Președintelui României, Traian Băsescu, nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor, chiar dacă măsurile pe care le-a luat nu au fost întotdeauna dintre cele mai populare”.

Restul discursului nu a prea mai stârnit interes printre ziariștii grăbiți să transmită redacțiilor citatul de preocupare națională, deși substanța mesajului adus popularilor de către șefa Executivului de la Berlin a stat în afara adresărilor protocolare și a complezențelor de familie politică, mai exact, printre aceste vorbe.

Cu o zi înainte de a da piept cu adversarii politici din Bundestag și, mai apoi, cu omologii din Consiliul European, Merkel a căutat la București sprijinul colegilor din partidele europene afiliate grupului politic de centru-dreapta pentru marile dosare economice și financiare aflate în dezbatere la nivel comunitar – între care uniunea fiscală, disciplina bugetară sau soarta Greciei –, aceleași teme prezente pe agendă la fiecare dintre summiturile UE din anii scurși de la izbucnirea crizei.

Solidaritate au cerut toți vorbitorii prezenți la Congresul PPE. „Solidaritate și echilibru” a cerut și Angela Merkel: „Trebuie să găsim soluții comune la criză, să rămânem uniți”. Soluția comună a conservatorilor, sub mottoul „Mai multă Europă”, înseamnă un plus de disciplină bugetară, semănând cu proverbiala rigoare germană, transpusă în practică, eventual, printr-un superministru european propus de ministrul federal de finanțe, Wolfgang Schäuble, și susținut de Angela Merkel. Un asemenea superministru cu drept de veto ar asigura încrederea pe care Berlinul o cere pentru a se implica mai generos în rezolvarea problemelor zonei euro.

S-a subliniat importanța unei profunde stabilizări a zonei euro prin recent adoptatul Mecanism european de stabilitate, dar și prin Pactul fiscal. Acesta din urmă se presupune că va genera norme obligatorii cu privire la limitarea datoriilor pe care statele din zona euro – dar nu doar acestea – le vor introduce în constituțiile naționale. Astfel se obține mai multă stabilitate, dar se și recuperează din încrederea reciprocă.

Vorbind despre solidaritate, trebuie remarcat atacul lansat de secretarul general al popularilor europeni, Antonio Lopez, la adresa socialiștilor, cărora le-a reproșat că și-au contramandat congresul programat la București pentru că le-ar fi fost rușine să vină în capitala României după derulările politice din această vară. Conservatorii europeni, în schimb, îi susțin pe cei ce doresc reforme în această țară, ce doresc progresul României.