Gheorghe Eugen Nicolăescu

Consecvent ideii de promovare a măsurilor de relaxare fiscală și de stimulare a economiei, măsuri asumate și susținute încă de când făcea parte din Guvernul USL, PNL

va susține reducerea CAS-ului cu 5%, ca temă prioritară de discuție în cadrul întâlnirii cu reprezentanții FMI.

Așa cum este bine cunoscut, pentru reducerea CAS-ului și neimpozitarea profitului reinvestit Grupul parlamentar al PNL a organizat în luna martie o dezbatere politică în urma căreia a fost semnată și adoptată în unanimitate în Camera Deputaților o declarație de susținere a acestor măsuri menite să favorizeze relansarea economiei și reindustrializarea României, prin investiții și creare de locuri de muncă. Se pare că pentru guvernanți această unanimitate nu a însemnat nimic. Așa cum ne-a obișnuit, Victor Ponta a folosit aceste teme doar în scopuri politicianiste: a ignorat complet adoptarea reducerii CAS-ului și doar a simulat stoparea impozitării profitului reinvestit, a cărui reglementare și punere în aplicare se face cu jumătăți de măsură.

Urmărind declarațiile publice în urma discuțiilor avute de oficiali români cu reprezentanții FMI, înțelegem că Fondul nu agreează ideea scăderii contribuțiilor sociale cu 5% de la 1 iulie, deoarece Guvernul nu a venit cu măsuri compensatorii. Deci Guvernul Ponta nu a pregătit temeinic posibilitatea adoptării reducerii CAS-ului, demonstrând încă o dată că nu este cu adevărat interesat de rezolvarea problemelor reale ale mediului de afaceri. A demonstrat acest lucru chiar premierul Ponta prin atitudinea arogantă și modul superficial în care a tratat subiectele moțiunii de cenzură inițiate de Grupul parlamentar al PNL: pentru el totul a fost un subiect de campanie, uitat imediat după ce voturile au fost numărate.

Când FMI a solicitat ca reducerea CAS să fie „bugetar neutră”, s-a avut în vedere respectarea țintelor de deficit convenite în strategia fiscal-bugetară, deficit de 1,4% în 2015. Din păcate, îmbunătățirea colectării nu s-a produs, astfel că principala sursă prin care se putea realiza acomodarea impactului bugetar este ca și inexistentă.

Prin urmare, se va discuta în continuare despre măsuri compensatorii – noi taxe și impozite, menite să acopere golul bugetar de circa 1,5 miliarde – doar pentru semestrul 2 al acestui an. În aceste condiții, soluția ar trebui să vină din reducerea cheltuielilor, ceea ce demonstrează că „marele buget de dezvoltare” conceput în ultimii doi ani de triada Voinea – Georgescu – Ponta nu era compatibil cu măsurile de relaxare fiscală asumate în Programul de guvernare al USL.

Din păcate, abordarea bugetară promovată de Guvernul PSD a însemnat lipsa totală a coerenței politicii fiscale. Dacă pentru fiecare reducere fiscală trebuie căutate creșteri fiscale „de compensare”, înseamnă că Guvernul Ponta nu face altceva decât să redistribuie povara fiscală, povară pe care o va suporta fiecare cetățean, într-un fel sau altul.