Domnii Lucian Băluț

## Considerații generale

Problemele legate de protecția și promovarea drepturilor copilului au constituit pentru România ultimilor douăzeci de ani o provocare constantă. Evident, soluția avansată de guvernele succesive anului 1989 trebuia să țină cont de legislația europeană în domeniu. Ținând cont de punctul de plecare, și anume soluțiile tipice unui sistem totalitar, precum și, după cum am amintit, punctul final, legislația europeană în domeniu, putem afirma că evoluția a fost asimptomatică. Acest tip de evoluție a trebuit să țină cont de presiunile externe. Nu lipsit de interes, în acest cadru, ar trebui amintită situația adopțiilor.

Prezenta declarație politică își propune să evidențieze deficiențele existente în legislația actuală în legătură cu modul în care fondurile centrale, regionale sau locale ajung efectiv la copilul asistat și în același timp să ofere posibile soluții.

Scurt istoric

Primă reglementare de interes este Ordonanța de urgență nr. 26/1997, care în art. 37 stipulează că: a) cheltuielile pentru protecția copilului aflat în dificultate se finanțează de la bugetele locale; b) cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizațiilor asistenților maternali, precum și a indemnizațiilor de ședință ale președintelui, vicepreședinților și membrilor Comisiei pentru protecția copilului se suportă de la bugetul județului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului București și se gestionează de serviciul public specializat pentru protecția copilului; c) cheltuielile pentru plata alocației prevăzute la art. 23 se suportă de la bugetul de stat și se gestionează de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În anul 2000, prin Hotărârea Guvernului nr. 457/2000, s-au aprobat Normele metodologice de stabilire a contribuției comunitare locale la finanțarea activității de protecție a copilului aflat în dificultate, a celui cu handicap, precum și a persoanei majore care beneficiază de protecție în condițiile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/1997, republicată.

În anul 2004, prin apariția Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, respectiv art. 142 lit. b), ordonanța amintită anterior a fost abrogată, cu excepția art. 20.

## Stadiul actual

Transferul fondurilor puse la dispoziție de autoritățile centrale, regionale sau locale se face în acest moment în baza art. 118 din Legea nr. 272/2004.

## Formularea problemei

Analiza modului în care se face transferul de fonduri de la autorități către copilul asistat pune în evidență faptul că există situații, din păcate, nu singulare, în care copilul asistat nu beneficiază în mod real de totalitatea fondurilor ce i se cuvin.

Soluții posibile

Pentru a remedia situația actuală este necesară modificarea legislației în vigoare. Modificările trebuie să includă: