Viorica Marcu

„Considerente cu privire la condițiile oferite copiilor din mediul rural pentru a urma activități educaționale. Nu toți copiii încep școala la «Jean Monnet»”

În județul Bacău, în zone aflate la zeci de kilometri de asfalt, în zone izolate, au început școala și copiii de la sate. Unii copii, mulți de altfel, au început anul școlar în școli cu dotări minime, fără apă curentă, cu toaletă în curte, merg la școală pe drumuri prăfuite, cu gropi, în cazuri fericite merg cu căruța vreo cinci kilometri, dacă nu pe jos, ca să ajungă la școală și sigur nu au smartphone. În această situație se află copiii din satul Bărtășești, comuna Ungureni, județul Bacău. În satul Bărtășești este funcțională doar o școală cu clasele I–IV, iar 30 de copii din ciclul gimnazial parcurg 10 kilometri pe jos, pe un drum neasfaltat, plin de gropi și prăfuit, pentru a ajunge la școală. Zi de zi, prin praf, străbat drumul dus-întors pentru că doresc să învețe și pentru că au dreptul la educație.

## Domnule prim-ministru Ponta,

Nu ne mai băgați la crematoriul guvernării dumneavoastră libertatea și viitorul! Nu mai conduceți țara asta ca niște migratori, ca niște prădători ai acestor pământuri străbune românești și nu ne mai ignorați viitorul!

Ar trebui să știți, domnule prim-ministru, că educația este temelia acestui viitor. Ne vorbiți la început de an școlar de progres, de inovație IT în educație..., de tabletă, de smartphone. De ce nu ne vorbiți de salariile majorității părinților, care abia își permit minimul necesar pentru supraviețuirea lor și a copiilor? De ce nu ne vorbiți de câți părinți nu au un serviciu, un loc de muncă și copiii lor sunt la limita sărăciei? De ce nu ne vorbiți de câte școli nu au căldură, de câți copii merg kilometri pe jos pentru a ajunge la școală? De ce oare nu v-au ajuns niciodată la urechi mărturii ale elevilor, precum asta: „Noi murim de frig iarna, de trebuie să ne aducem pături de acasă, ceai cald în termos, scriem cu mănuși, trebuie să ne îmbrăcăm de Alaska când mergem la școală, că altfel riscăm să degerăm. Și totuși mergem la școală și promovăm bacalaureatul ca să avem un viitor de nimic! Bine că stați voi toți comod pe scaunele dumneavoastră din piele și vă plângeți că nu aveți săpun și hârtie la baie, noi, ce să spunem?, că nu avem nici bănci în care să stăm! Elevii își dau interesul, problema este la voi, școala din România este la pământ din vina voastră!”

De ce nu vă îngrijorează deloc problema abandonului școlar? Sau credeți că aceștia nu mai vin la școală pentru că nu au tabletă și smartphone?! Sau poate pentru că nu au ce mânca, îmbrăca și încălța! Există un răspuns crud pentru noi, românii.

Doriți, domnule prim-ministru, ca în țara asta să existe robi ai sistemului, și nu cetățeni demni și educați. Nu mai

ignorați, domnule prim-ministru, că suntem o civilizație milenară, că istoria ne-a fost scrisă de înaintași iluștri, că noi astăzi scriem istoria generațiilor ce vin. Și sunt multe pagini cenușii în ea. Și astăzi istoria, precum și educația sunt minimalizate.