Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 iulie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Gheorghe Ciobanu
Discurs
„Considerente privind remanierea guvernamentală și limitarea deficitului bugetar”
Respingerea moțiunii de cenzură inițiate de PSD și PNL este un semnal puternic pe care clasa politică românească îl transmite mediului economic. După mult timp, parlamentarii, culmea!, aleși uninominal, au lăsat la o parte interesul electoral propriu și au ales calea corectă. În acest moment, responsabilitatea se deplasează dinspre Parlament spre Guvern. Executivul are acum toate pârghiile pentru a pune în aplicare programul de reducere a cheltuielilor bugetare pe care și-a asumat răspunderea. Nouă, ca parlamentari, ne rămâne obligația să monitorizăm eficiența cu care Executivul pune în aplicare planul de austeritate.
Actuala formulă ministerială este una care are, cu siguranță, plusuri și minusuri. Dintr-o anumită perspectivă, o remaniere guvernamentală poate fi oportună. Nu pentru a înlocui un ministru cu altul, ci poate pentru a restructura unele ministere care nu își au utilitatea într-o asemenea perioadă. O formulă de executiv mai suplă, având 10–12 ministere, poate fi dezirabilă în detrimentul actualei formule guvernamentale. Nu trebuie uitat că această formulă este moștenită în bună parte din perioada în care prim-ministru era Călin Popescu-Tăriceanu. Or, la momentul respectiv, criza economică încă nu-și făcuse efectul și se justifica un număr mai mare de ministere.
Remanierea guvernamentală, dacă ea se va produce, nu trebuie să stea sub calculul factorului electoral. E mai puțin important acum dacă principalul partid de guvernământ scade în preferințele electoratului, mai important este ca Guvernul să devină mai eficient. De aceea, remanierea nu e musai să se facă săptămâna aceasta sau peste două săptămâni sau peste o lună, mai ales că eu cred că înlocuirea unor miniștri-cheie poate să afecteze tocmai ceea ce se numește operaționalitate pe termen scurt. Nu ne permitem să amânăm momentul implementării măsurilor de austeritate pentru că asta ar însemna noi decalaje ale efectelor pozitive. Voi repeta ori de câte ori va fi nevoie: factorul determinant în acest moment este timpul. Dacă noi am fi luat toate aceste măsuri anul trecut sau la începutul anului acestuia, lucrurile ar fi stat cu totul diferit în acest moment.
Din punct de vedere funcțional, în prezenta declarație politică aș vrea să fac un scurt comentariu asupra unui principiu din dezbaterea publică prezentat, cred eu, distorsionat: este vorba despre nivelul deficitului bugetar. Realitatea contondentă este aceea că multe firme nu își mai plătesc la timp impozitele, nu pentru că ar fi dat faliment, nu pentru că ar fi intrat în insolvență, ci, pur și simplu, pentru că nu au lichidități și atunci preferă această variantă. În condițiile date, veniturile estimate de Ministerul Finanțelor nu concordă cu veniturile reale. Dacă noi am face în așa fel încât respectivele firme să aibă banii pentru a-și plăti impozitele, atunci, implicit, deficitul bugetar ar scădea considerabil.