Ioan Balan

„Constituția USL nu e Constituția românilor. E doar a USL!”

De peste cinci ani există în societatea românească un relativ consens asupra necesității unei evaluări a mai multor articole și capitole din Legea fundamentală care ar trebui să facă obiectul unui proiect de revizuire. Toată lumea este de acord că trebuie făcute unele clarificări în privința raporturilor dintre unele instituții și că sunt necesare și unele completări, pentru că realitățile din viața economico-socială din România au suferit puternice modificări, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană.

Este evident faptul că inițiativa USL de a revizui Constituția nu a avut intenția de a ameliora actualul text, ci a avut exclusiv mize politico-electorale. Mai mult, modul în care s-a realizat proiectul de revizuire, dominat de o profundă secretomanie, a dat senzația că, în afara liderilor USL, nimeni nu trebuie să cunoască noul text al Constituției.

Proiectul de revizuire propus de către USL este un proiect croit după chipul și asemănarea liderilor USL. Este un proiect făcut doar cu ochii la sondaje și la potențialul unuia sau al altuia de a ajunge președinte, premier sau ministru. Acest proiect nu are nimic de a face cu procedurile democratice de revizuire a cadrului democratic de funcționare a unui stat modern.

Întotdeauna când se demarează modificarea unei legi se pornește de la premisa că noul text va fi mai bun, mai adaptat nevoilor societății. Societatea, prin reprezentanta ei, societatea civilă, este chemată la masă, ascultată și consultată. Din păcate, nu putem spune nici măcar în glumă că proiectul de revizuire al USL ar corespunde unei asemenea exigențe. Chiar și un student în anul I al unei facultăți de drept, din simpla parcurgere a textului, ar putea singur constata că proiectul introduce mai multe texte neclare și confuze, unele chiar extrem de periculoase pentru bazele statului de drept.

Când spun confuzii, mă refer în primul rând la prevederile referitoare la separația puterilor în stat. Textul care, probabil, va fi supus spre aprobare românilor prin referendum bulversează într-un mod inimaginabil locul și rolul puterilor în stat. În opinia liderilor USL, Parlamentul ar trebui să se substituie justiției și ar trebui să aibă competențe specifice instanțelor de judecată.

Când vorbesc despre prevederi periculoase, mă refer la modificarea unor competențe pe care le au în prezent unele instituții, cum ar fi, de pildă, Înalta Curte de Casație și Justiție.

Altfel spus, ceea ce nu a reușit în „marțea neagră” a democrației, USL vrea să o facă prin textul Legii fundamentale.

Dacă ar fi să merg mai departe cu o analiză critică detaliată nu mi-ar ajunge tot timpul alocat acestei ședințe. Nu pot însă să trec cu vederea faptul că cei care s-au erijat în constituționaliști nu au făcut și nu fac diferența dintre forța democrației directe și forța democrației reprezentative. Aici este vorba despre nesocotirea totală a rezultatelor referendumului validat în toamna anului 2009, atunci când românii și-au exprimat opțiunea pentru un parlament redus numeric la cel mult 300 de reprezentanți.