Angel Tîlvăr

„Consumul de droguri, o problemă națională”

Consumul de droguri este una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Dorința de a dezvolta un program de colaborare în vederea combaterii acestei flagel continuă să fie una dintre preocupările importante de pe agenda fiecărei țări.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, continuă să lupte împotriva fenomenului, prin implementarea actelor legislative europene și internaționale care să contribuie la prevenirea și la combaterea traficului și consumului de droguri. În prezent, la nivel național este în demarare Strategia națională antidrog 2013–2020, în care principalele obiective sunt: reducerea cererii și ofertei de droguri, cooperarea internațională, coordonarea și combaterea acestui flagel prin cunoaștere. În prezent, în cadrul strategiei au fost demarate 171 de activități specifice, vizând obiectivele principale, dintre care au fost îndeplinite doar 121, restul activităților aflându-se în curs de demarare sau fiind nerealizate.

Statistic, conform strategiei, la nivel național, principalul drog tranzacționat și consumat rămâne canabisul, peste 2,5% din populație, urmat de noile substanțe psihoactive – 2,5%, cocaina – 0,7%, _ecstasy_ – 0,5%. Situația este mult mai alarmantă întrucât numărul consumatorilor crește de la an la an. Prin urmare, dacă în 2016 consumul de droguri ilicite era 6,6%, astăzi ajunge să fie 7,6%, deși în prezent există campanii în derulare de combatere a acestui fenomen. Totuși continuă să crească.

O cauză a creșterii, dar și o problemă principală o reprezintă vulnerabilitatea persoanelor. În general, dealerii vând droguri tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani. Potrivit rapoartelor, consumul de droguri, în special de canabis, este întâlnit la bărbați – 7,8% din numărul total de consumatori și doar 3,8% dintre consumatori sunt femei. Acest aspect atrage atenția asupra vulnerabilității celor de sex masculin față de tendința acestora de a consuma droguri. Pe lângă vulnerabilitatea vârstei, o altă cauză a consumului este dorința de afirmare, dorința de „a fi liber”, fără a fi constrâns de prejudecăți. Marea majoritate a consumatorilor recunoaște acest lucru, însă tot ei recunosc și că un consum regulat le-a distrus sănătatea, cariera și, mai presus de toate, din cauza unui comportament previzibil, într-un final, există posibilitatea să devină dealer.

Consumul regulat sau administrarea de supradoze conduce în final la decesul consumatorului. Prin urmare, la nivel național, în anul 2016, au fost înregistrate 3.060 de cazuri. Potrivit raportului anual, 19 cazuri de decese au fost cauzate de consumul direct și regulat și doar 12 cazuri de decese au fost confirmate din cauza consumului indirect de droguri. Însă, comparativ cu Uniunea Europeană,

pe categoria de vârsta 46–65 ani România nu a înregistrat niciun deces cauzat de consumul de droguri.