Iustin Marinel Cionca-Arghir

„Controversata clasă pregătitoare”

A început un nou an școlar, 2012–2013. Este anul care aduce ca noutate și clasa pregătitoare. Datele oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării arată că peste 128.000 de copii au fost înscriși în această clasă, din totalul de 925.000 elevi în învățământul primar.

În urmă cu patru ani, partidele politice împreună cu reprezentanții Comisiei de la Cotroceni au elaborat Pactul Național pentru Educație, care a urmărit stabilirea unei noi strategii în ceea ce privește sistemul de învățământ. A însemnat, de fapt, semnarea unei înțelegeri politice, astfel încât în educație să se realizeze o reformă coerentă.

La elaborarea formei finale a documentului au contribuit nu doar partidele politice, ci și societatea civilă, organizațiile nonguvernamentale, părinții, elevii și studenții care, deopotrivă, au dezbătut și propus modificări.

Angajamentul esențial asumat de către semnatari a fost acela ca în toate acțiunile lor viitoare referitoare la educație să se urmărească modernizarea sistemului și a instituțiilor de educație, în perioada 2008–2013.

Legea educației naționale a fost adoptată în 2011 având la bază tocmai această fundamentare, dar și pentru a asigura cadrul pentru exercitarea dreptului fundamental la învățătură pe tot parcursul vieții. Viziunea legii este aceea de a promova un învățământ orientat pe valori, creativitate, cunoștințe fundamentale, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate.

Tocmai de aceea legea a consacrat principii ca și acela al calității, potrivit căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde și bune practici naționale și internaționale, precum cel al centrării educației pe beneficiarii acesteia.

În legislația a douăzeci și două de state europene debutul vieții școlare este stabilit la șase, cinci sau chiar patru ani. Cea mai mare parte dintre aceste state au optat pentru vârsta de șase ani. România este al șaisprezecelea stat care a introdus această vârstă de debut în învățământul obligatoriu, și nu întâmplător, pentru că în România aproximativ 20% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între trei și șase ani nu urmează grădinița. Astfel, statul, prin această clasă pregătitoare, suplinește startul în învățământul primar, iar pachetul curricular pentru această clasă, adoptat în urma dezbaterii publice, conține activități de învățare diverse și interactive, adaptate vârstei copiilor.

În România, învățământul trebuie să constituie o prioritate națională, indiferent de moment, deoarece educația este cheia succesului pentru o societate de succes, iar acest lucru nu se poate realiza decât într-un cadru legal foarte bine definit și stabil.