„Cooperarea economică – cheia relațiilor diplomatice eficiente și a parteneriatelor strategice de succes”
Dezvoltarea unei relații de lungă durată aducătoare de rezultate pozitive este singura soluție pentru o dezvoltare sustenabilă a economiilor și statelor – motiv pentru care salut vizita oficială în România a delegației Grupului parlamentar de prietenie Turcia–România din Marea Adunare Națională a Turciei, condusă de doamna Gűlay Dalyan, președintele Grupului de prietenie, ce are loc în această săptămână.
Cu ocazia întrevederii cu membrii Grupului de prietenie au fost subliniate legăturile parlamentare bilaterale deosebite dintre cele două foruri legislative, precum și rolul diplomației parlamentare în aprofundarea permanentă a relațiilor excelente dintre România și Turcia, la nivel politic și economic, exprimându-ne alături de parlamentarii turci disponibilitatea de a susține acțiunile celor două guverne, pe linia dezvoltării continue a colaborării bilaterale în toate domeniile, fiind amintite, de asemenea, și schimburile dese de vizite între forurile legislative ale României și Turciei, precum și dialogul permanent.
Convorbirile au reconfirmat dorința ambelor părți de aprofundare a foarte bunei cooperări româno-turce existente pe toate palierele.
Turcia acordă o importanță deosebită dezvoltării relațiilor cu România, având în vedere că cele două țări fac parte din zone comune, Marea Neagră și Balcani, și se află la intersecția coridoarelor energetice și comerciale.
Cadrul de cooperare între România și Turcia, țări care au făcut în ultimii ani proba unui parteneriat politic dinamic și credibil, reprezintă cea mai importantă premisă a unei evoluții ascendente în relațiile de afaceri, de aceea acord o importanță deosebită contactelor cu statele vecine ale României, susținând proiectele pe care România și Turcia le promovează, în interes comun.
Turcia este unul din cei mai importanți parteneri regionali ai României, atât pe linie economică, cât și strategică. În contextul evoluțiilor din ultimul an, al instabilității accentuate în plan regional, dar și al provocărilor complexe de securitate, prezența Turciei ca membru NATO constituie un pilon important al stabilității regionale. În mod egal, evoluția și dezvoltarea regiunii depind simultan de consistența
parteneriatului pe ambele paliere – și economic, dar și de securitate. Turcia și România colaborează intens, de la economie la domeniul transporturilor și al energiei, la cultură, la învățământ, având o strânsă colaborare în toate domeniile de activitate.
Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene, dacă ne raportăm la valoarea schimburilor comerciale, și ocupă locul al cincilea la nivel global, respectiv al 4-lea partener la export și al 9-lea la import. La sfârșitul semestrului II al anului 2014 se înregistrau în România 13.707 societăți comerciale cu capital turc, valoarea capitalului social subscris reprezentând 1,44% din totalul capitalului subscris de investitorii străini (în euro). Potrivit estimărilor, investițiile totale ale firmelor turce în România, directe și indirecte (realizate prin societățile înregistrate în alte state), depășesc suma de 4 miliarde euro.
Luând în considerare potențialul de creștere al economiilor noastre – mai ales comparativ, la nivel regional –, consolidarea parteneriatelor investiționale trebuie să fie o prioritate. Cooperarea economică este cheia relațiilor diplomatice eficiente și a parteneriatelor strategice de succes.
Subliniez aici însă importanța unei abordări axate pe aprofundarea relațiilor economice la nivelul comunităților locale. Dezvoltarea relațiilor româno-turce și atingerea unor astfel de obiective ambițioase necesită, în opinia mea, extinderea în mod constant a ariei cooperării, inclusiv în planul comunităților locale.
Chiar avem nevoie de o abordare pe orizontală a relațiilor economice cu vecinii din regiune. Este cea mai sigură și eficientă cale pentru dezvoltarea comunităților locale din fiecare stat în parte, dar și pentru a da consistență relațiilor bilaterale. În mod evident, contactele și parteneriatele la nivel diplomatic rămân fundamentul unui astfel de demers, dar flexibilizarea crescândă a granițelor, a modului de a organiza și gândi relațiile economice și comerciale, procesele de producție, toate acestea cer o dinamizare a modului în care înțelegem cooperarea regională.
Putem să adâncim cooperarea cu Turcia, dacă reușim să găsim proiecte locale de interes și fezabile. Dezvoltarea relațiilor economice trebuie susținută și de un dialog politic intens.
*
„«Legile Big Brother», din nou în discuție”
Săptămâna trecută, Grupul parlamentar al PNL a organizat o dezbatere publică cu tema „Drepturi și libertăți, în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor”, în cadrul căreia și-au exprimat punctul de vedere atât reprezentanți ai instituțiilor publice, cât și reprezentanți ai societății civile, aceasta dovedind interesul special suscitat de problematica drepturilor și libertăților civile, în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor.
Abordarea subiectelor privind securitatea cibernetică, ca urmare a proliferării amenințărilor teroriste pe plan internațional, precum și declararea neconstituționalității așa-ziselor „legi Big Brother” de către Curtea Constituțională a României sunt deosebit de necesare.
Argumentele pro și contra ce vor izvorî din această dezbatere vor fi extrem de utile în detectarea unei linii mediane, a unui echilibru care trebuie găsit între protejarea vieții private și obligația asigurării securității naționale, două aspecte în mod egal importante.
Făcând o trecere în revistă, menționăm faptul că „Legea Big Brother” a avut un parcurs presărat cu soluții
neconstituționale, atât la nivel european, cât și românesc, precum și reacții, de multe ori virulente, din partea societății civile. S-a constatat, pe bună dreptate, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene că Directiva nr. 2006/24/EC a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice reprezenta o „imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal”. Cu alte cuvinte, prin acest act normativ se încălcau drepturile fundamentale ale omului.
În fapt, pe plan național, vorbim despre un pachet legislativ care cuprinde:
1. reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului;
2. comunicațiile electronice (înregistrarea utilizatorilor cartelelor telefonice _prepay_ ) și
3. securitatea cibernetică (prin instituirea unui sistem național de securitate cibernetică).
Implementarea directivei europene în legislația românească în ceea ce privește primele două puncte amintite mai sus a fost deficitară, lucru ce a condus și la declararea neconstituționalității acestora de către Curtea Constituțională.
Deși Legea privind securitatea cibernetică a României a fost declarată neconstituțională în ansamblul său, în urma contestării ei de către parlamentarii Partidului Național Liberal la Curtea Constituțională – și aici trebuie să subliniem că noi, ca liberali, ne opunem categoric oricăror forme de încălcare a democrației și de îngrădire a drepturilor fundamentale ale cetățeanului, așa cum sunt ele stipulate în Constituție –, acest lucru nu înseamnă că nu suntem conștienți de contextul internațional, ci, dimpotrivă, milităm pentru garantarea siguranței cetățenilor, concomitent cu apărarea garanțiilor pentru dreptul la viață privată.
Sunt sigur că în urma dezbaterilor pe mai multe paliere cu toți factorii implicați în procesul de elaborare a legislației pe această materie – de altminteri, extrem de importantă, pentru că România trebuie să se racordeze la realitățile internaționale –, ținând cont și de observațiile pertinente și de substanță ale reprezentanților instituționali și ai societății civile, va rezulta un pachet legislativ în măsură să acopere, într-un cadru pe deplin constituțional și eficient din punct de vedere operațional, atât aspectele de natură constituțională, cât și prevenirea eventualelor vulnerabilități ce țin de siguranța națională.
Partidul Național Liberal s-a aplecat întotdeauna asupra mesajelor venite din partea societății civile, atunci când au existat semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor și libertăților omului și la periclitarea democrației. Întotdeauna am fost deschiși dialogului, considerând că, prin argumente solide, bine întemeiate, se creează premisa găsirii unei formule care să fie mulțumitoare pentru toate părțile implicate.
*
„Dezvoltarea unei localități – astăzi o formulă de calcul a unor funcționari publici”
Hotărârea Guvernului nr. 14/2015 privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit și a sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale nu rezolvă problema administrațiilor publice și nu permite cofinanțarea proiectelor
europene la nivel local, îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor români din mediul rural și urban. Acest sistem de echilibrare a bugetelor locale afectează procesul de descentralizare și reformă a administrației publice.
Lipsa unei fundamentări corecte și a unei consultări cu structurile asociative ale unităților administrativ-teritoriale a dus la erori esențiale în demersul pentru echilibrarea corectă a bugetelor locale. Conform algoritmului de calcul stabilit de Guvern, posibilitatea asigurării funcționării unor servicii de strictă necesitate oricărei comunități o vor avea mai puțin de jumătate din unitățile administrativ-teritoriale ale României.
Foarte multe localități cu populație numeroasă, cu încasări peste medie au primit alocări financiare net inferioare față de cele de anul trecut, acestea fiind condamnate la un an de zile de stagnare.
Alocările bugetare zero pentru unele din marile comune și orașe ale României înseamnă zero dezvoltare. De exemplu, în județul Iași 13 localități, printre care municipiile Iași și Pașcani, orașul Târgu Frumos și comunele Bârnova, Ciurea, Cotnari, Holboca, Ion Neculce, Lețcani, Miroslava, Răducăneni, Tomești și Valea Lupului, vor primi zero lei anul acesta.
În anul 2013, sumele s-au dat de către consiliile județene, în funcție de necesitate și de procentul încasărilor la bugetul local și lipsa arieratelor, ceea ce motiva edilii să aducă cât mai mulți bani în vistieria proprie. Însă acum, conform noii formule de distribuire a sumelor privind bugetele locale, drept răsplată pentru hărnicia și implicarea de atunci, nu au mai primit nimic, astfel încurajându-se neperformanța administrativă.
Distribuirea sumelor de echilibru trebuie să se facă după o analiză corespunzătoare, astfel încât să asigure un buget minim de funcționare care să țină cont de: sumele necesare pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă; numărul de locuitori; suprafața intravilană; lungimea drumurilor locale, a rețelelor de apă și canalizare, a rețelelor de iluminat public; gradul de colectare a impozitelor și taxelor locale; organizarea și funcționarea unor servicii publice care deservesc pe lângă locuitorii acestor UAT-uri și locuitorii din comunele învecinate.
Fac apel la Guvern, în calitate de parlamentar al României, asupra situației dezastruoase în care se află administrațiile publice locale, în urma alocărilor bugetare decise prin HG nr. 14/2015 și pentru revizuirea acestui mod discriminatoriu de distribuire a sumelor către comunitățile locale, astfel încât dezvoltarea comunităților să nu fie prejudiciată.
Predictibilitatea resurselor financiare e o condiție-cheie pentru politicile de dezvoltare pe termen mediu.
Prin promovarea bugetului de stat pe anul 2015 se pune într-un real pericol dezvoltarea regională, stopând dezvoltarea de ansamblu a comunităților locale.
*
„Dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova, amânată de Guvern până în 2030”
Conform variantei actualizate a Masterplanului general de transport primite de la Guvern, se are în vedere realizarea autostrăzii care leagă Moldova de Transilvania în anul 2030, ceea ce este deosebit de grav pentru întreaga regiune.
Alături de colegi, deputați liberali din zona Moldovei, am cerut ministrului transporturilor, Ioan Rus, printr-o scrisoare deschisă, să includă viitoarea autostradă care va lega estul de vest la capitolul priorități. De existența acesteia depinde
dezvoltarea economică a regiunii, mult întârziată și din cauza lipsei infrastructurii.
Realizarea autostrăzii Târgu Mureș–Iași–Ungheni trebuie să devină o certitudine, o asumare clară din partea autorităților statului, responsabile, prin fixarea de termene de execuție precise, cu precizarea explicită a surselor de finanțare, prevăzute ca atare în Masterplanul general de transport.
Este foarte important ca acest proiect să fie inclus spre finanțare și execuție în perioada 2014–2020, având în vedere că în planul rețelelor de transport din Europa lipsește conexiunea est–vest în centrul regiunii est-europene, ceea ce conduce la izolarea geografică a nordului și estului României, a Republicii Moldova și a sud-vestului Ucrainei.
Uniunea Europeană a impus să ne definitivăm execuția coridoarelor de transport – TEN-T (Core & Comprehensive) – până la sfârșitul exercițiului financiar 2014–2021. În caz contrar, UE nu va mai finanța după 2021 porțiuni din aceste sectoare, ele putând fi realizate doar cu fonduri extracomunitare.
Totodată, am solicitat includerea în acest masterplan a autostrăzii Siret–Suceava–Bacău–Buzău–București–Giurgiu. Acest proiect reprezintă legătura dintre Moldova și zona de sud-est a țării, conectarea acestei regiuni cu ieșirea din țară spre Bulgaria fiind necesară, în condițiile în care fragmentarea la nivel de infrastructură rutieră existentă în momentul de față aduce mari prejudicii de dezvoltare regiunii estice a României, care deja înregistrează mari decalaje, din acest punct de vedere, față de restul regiunilor țării. Astfel, includerea acestui proiect de infrastructură în lista investițiilor prioritare din Masterplanul general de transport pe care România le pregătește a fi finanțate prin următorul exercițiu financiar european 2014–2020 devine obligatorie.
Țara noastră este privilegiată datorită poziției sale strategice favorabile, putând fi astfel considerată ca punct-cheie pentru transportul continental și intercontinental, de-a lungul principalelor linii, pe direcțiile vest–est și nord–sud, întrucât trei dintre cele nouă coridoare transeuropene o traversează. Mai exact, se află la intersecția coridoarelor IV și IX. Extinderea continuă a UE, precum și interesele internaționale ale acesteia subliniază și mai mult importanța conectării rețelelor transeuropene cu cele ale statelor din estul continentului, dezvoltându-se dezvoltarea economică.
De asemenea, drumurile naționale – DN 25 Tecuci–Galați, DN 24D Galați–Bârlad, DN 26 Galați–Oancea, DN 28 Iași–Albița, DN 2F Vaslui–Bacău, DN 15D Vaslui–Roman și DN 24A Huși–Murgeni – reprezintă proiecte de infrastructură rutieră care se impun a fi parte a Masterplanului general de transport.
Oportunitatea acestor investiții poate fi justificată, plecând de la rațiuni de siguranță rutieră, având în vedere starea precară a acestor drumuri, precum și în virtutea dinamizării colaborării transfrontaliere cu Republica Moldova, obiectiv care poate fi atins prin realizarea unei rețele de transport eficiente.
România trebuie să aibă ca priorități imediate terminarea autostrăzii. Lipsa unei infrastructuri rutiere corespunzătoare este unul dintre principalele motive pentru care regiunea de nord-est este printre cele mai sărace din România.
Masterplanul general de transport trebuie să asigure o dezvoltare economică durabilă a comunităților locale din România, precum și îmbunătățirea condițiilor de trafic, prin creșterea gradului de siguranță, reducerea timpilor de
călătorie prin fluidizarea traficului și reducerea costurilor de operare.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Corneliu Mugurel Cozmanciuc · 17 februarie 2015 · monitorul.ai