Florică Ică Calotă

„Cooperativele agricole, o necesitate pentru fermierii români”

Mișcarea cooperatistă are o tradiție îndelungată în România, începând din a doua jumătate a secolului trecut, când s-au înființat primele cooperative de credit.

Pe parcursul existenței, mișcarea cooperatistă a fost supusă ingerințelor, iar după 1948 a fost folosită în special ca instrument în realizarea unor scopuri diferite de interesele membrilor săi.

În actuala conjunctură cooperativele agricole constituie o alternativă de organizare potrivit aspirațiilor producătorilor agricoli și este un instrument util pentru dezvoltarea în mediul rural, prin preluarea surplusului de produse agricole, procesarea acestora și valorificarea pentru consumul intern sau extern.

În anul 2017 în România existau 471 de cooperative, dintre care doar 217 aveau activitate economică propriu-zisă. Specialiștii sunt de părere că sunt prea puține, chiar dacă în ultima vreme numărul lor a crescut de la an la an. Afacerile cumulate ale tuturor cooperativelor au totalizat aproximativ 990 de milioane de lei.

Agricultorii români au început să descopere beneficiile asocierii. Pot cumpăra semințe, îngrășăminte sau pesticide _en gros_ , ceea ce înseamnă un preț mai mic. Apoi, găsesc mult mai ușor piețe de desfacere a mărfurilor decât dacă ar lucra individual. Și statul român oferă diverse beneficii care să încurajeze înființarea cooperativelor. De pildă, sunt scutite de impozitul pe profit acele cooperative care au activități de procesare, de reproducție sau de creștere animală, dar și cele care au cifra de afaceri de până la trei milioane de euro.

Cu toate acestea, fermierul român se lasă greu convins. Reticența producătorilor a fost cu atât mai mare cu cât mulți asociau cooperativa cu fosta cooperativă agricolă de producție din perioada comunistă.

România însă ar putea să învețe de la alte țări, unde ideea cooperativei este mult mai bine implementată. Pe primul loc se situează Franța, cu 21.000 de mii de cooperative, urmată de Argentina, cu 12.600, și Germania, cu 8.100.

Fermierii au început să conștientizeze că trebuie să se unească pentru a face față concurenței din Turcia sau Bulgaria. În plus, dacă sunt mai mulți au acces mai ușor la fondurile europene și sprijin din partea statului.

Prestarea de servicii în sistem cooperatist se poate adapta bine nevoilor societății rurale, în permanentă schimbare, și presupune o alternativă la aspirațiile populației din mediul rural.

În concluzie, cooperativa agricolă este cea mai bună formă de asociere a agricultorilor.