Costel Șoptică

„Crescătorii de animale afectate de boala limbii albastre, uitați de Guvern”

Administrarea deficitară din partea autorităților sanitarveterinare a umplut România de una dintre cele mai păguboase boli la animale – boala limbii albastre ( _bluetongue_ ). Indolența – sau alte interese – a făcut ca Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să lase garda jos, iar, în cele din urmă, cei mai afectați au fost fermierii.

Până acum, în România, nu a existat niciodată această boală. De aici vin reproșurile pentru autoritățile veterinare, care sunt reale. ANSVSA s-a ascuns în spatele unor explicații științifice privind modul de contaminare – înțepătura unei insecte. Este drept, boala evoluează din plin la granița de sud a țării, toată Bulgaria fiind contaminată, alături de alte șapte state, în special din sudul continentului. Numai că primul focar de bluetongue din România s-a consemnat în mijlocul țării, tocmai în Buzău. Nimic în sudul țării, județele de la malul Dunării anunțând focare de boală mai târziu. Se pune problema cum a ajuns insecta cu pricina tocmai în Buzău, fără să poposească și în alte gospodării, mai aproape de granițele țării! Autoritățile veterinare nu au dat și alte explicații, dar, dacă este vorba doar despre înțepăturile de insectă, atunci se pune problema de ce mai multe țări din Orientul Mijlociu au interzis importurile de carne de bovine și ovine din România. Deci există și alte posibilități de contaminare pe care ANSVSA nu le-a popularizat, dar care ar incrimina activitatea Autorității.

În aceste condiții, toate măsurile pe care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor le-a luat au avut menirea de a o exonera de răspundere, și nu ca să limiteze efectele bolii.

Mai mult, informațiile date publicității de către ANSVSA au avut ca scop minimizarea impactului bolii asupra României. Statistica Autorității de la începutul lunii septembrie 2014 arăta că boala evolua în 12 județe din țară. Chiar în aceeași zi, pe 3 septembrie, Comisia Europeană anunța că, în România, 21 de județe erau consemnate ca zone de restricție, plus alte patru județe care nu sunt în totalitate în această categorie.

Autoritățile sanitar-veterinare au avut grijă să se acopere de hârtii, dar, când este vorba să aplice ceea ce au spus că fac, nu se mai întâmplă nimic. De gura organizațiilor internaționale, autoritățile au întocmit Planul de contingență al României pentru bluetongue, care arată excepțional. Când este vorba de aplicarea lui, intervin marile probleme.

De la declanșarea bolii au intervenit multe divergențe între autorități și proprietarii de animale bolnave, care trebuie despăgubiți pentru pagubele înregistrate, așa cum se prevede în Planul de contingență. Pentru că acest lucru presupune bani de la buget, iar ei nu există, s-a ajuns la mari neînțelegeri între medicii veterinari și proprietarii păgubiți din