Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), precum și de Eurostat, produsul intern brut al României a crescut în anul 2013 cu 3,5 procente mai mult față de 2012. Valoarea PIB-ului din 2013 a fost de 631,1 mld. lei (circa 143 mld. euro). Această performanță a întrecut și cele mai optimiste așteptări ale analiștilor, depășind chiar și estimările Fondului Monetar Internațional (FMI), care preconiza un salt de 2,8%. Atât creșterea anuală, cât și cea trimestrială se cifrează la cele mai mari valori din anul 2008 până în prezent, plasând România în topul țărilor europene.
Potrivit Oficiului European pentru Statistică (Eurostat), România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul IV din 2013, aceasta fiind în termeni reali mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul III 2013 (date ajustate sezonier), iar, față de același trimestru din anul 2012, ea a avansat cu 5,2% pe seria brută și cu 5,1% pe seria ajustată sezonier.
Astfel, conform cifrelor date publicității de Institutul Național de Statistică, cele mai importante contribuții pozitive la creșterea produsului intern brut (PIB) de anul trecut au fost înregistrate de industrie și agricultură.
Industria, care reprezintă 30% din PIB, a fost principalul motor de creștere economică, contribuind cu 2,3% la avansul economiei din 2013. După un declin în perioada 2003–2008, exporturile au înregistrat un record absolut anul trecut, de 50 de miliarde de euro, Dacia fiind liderul în această categorie, urmată de Rompetrol Rafinare și Ford. Producția agricolă excepțională, în condițiile în care agricultura a reprezentat 5,6% din PIB, a adus 1,1% din creșterea economică înregistrată.
Contribuții pozitive au mai avut comunicațiile, tranzacțiile imobiliare și activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și activitățile de servicii administrative.
Un impact pozitiv l-a avut și scăderea TVA la pâine și produse de panificație de la 24% la 9%, măsură așteptată de industria de morărit și panificație, care se luptă anual cu o evaziune de 70%, la raft pâinea ieftinindu-se, în medie, cu 12%, iar consumul înregistrând o creștere de circa 15 procente.
Datorită anului agricol bun, a dinamicii temperate a prețurilor administrate, dar și a modificărilor fiscale precum reducerea TVA pentru produsele de panificație, rata anuală
a inflației a fost de aproape 1,6% în 2013, încadrându-se la limita inferioară în intervalul țintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5–3,5%, fiind pentru prima dată când România are o inflație anuală de sub 2%, adică limita uzuală în țările occidentale.
Menționez că tendința descendentă a inflației din prima parte a anului 2014 poate constitui un factor încurajator pentru BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare, prin reducerea dobânzii-cheie și diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite și relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei.
Ofertele publice ale companiilor de stat au făcut ca 2013 să fie cel mai bun an din istoria bursei locale în ultimii șase ani, după vârful atins în 2007, înaintea crizei economice. Astfel, oferta publică primară inițială de vânzare a 10% din acțiunile Societății Naționale Nuclearelectrica s-a încheiat cu un real succes, societatea obținând 281,877 milioane de lei. Cea de-a doua companie cu capital majoritar de stat a cărei ofertă publică inițială s-a desfășurat în acest an este Romgaz. Oferta publică inițială prin care statul a vândut 15% din acțiunile Romgaz a adus statului român o sumă totală de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro).
De asemenea, un real succes pe care România l-a avut în 2013 este reprezentat de evoluția grozavă a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, aceasta fiind de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%. Astfel, rata de absorbție curentă a fondurilor structurale și de coeziune a ajuns la 33,47% la data de 30 decembrie 2013. Conform unui comunicat de la Ministerul Fondurilor Europene, suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României în perioada 1 ianuarie–30 decembrie 2013 a fost de peste 3,56 miliarde de euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007–2012.
În condițiile în care economia României este dependentă de finanțarea externă, pentru a se continua trendul ascendent al PIB în 2014 este nevoie să menținem și chiar să creștem stadiul de absorbție a fondurilor europene. În acest sens, modul în care ne propunem să folosim fondurile europene este foarte important pentru a continua să ne dezvoltăm.
Trebuie astfel să finalizăm reforma sistemului de implementare pentru ca absolut toate etapele de folosire a fondurilor europene de către beneficiari să fie simplificate la maximum, iar economia să primească un sprijin cat mai consistent din partea banilor alocați de Uniunea Europeană.
Datorită măsurilor pragmatice luate, care, după cum reiese din cifrele arătate, au dat rezultate foarte bune, România a ajuns la o stabilitate macroeconomică asemănătoare celei din țările dezvoltate ale Uniunii Europene.
Sper ca în continuare, prin intermediul măsurilor pe care le vom adopta, să păstrăm tendința de creștere economică înregistrată anul trecut și să reducem mai departe deficitul bugetar.
*
## „Noul Guvern”
După ce noii miniștri au fost avizați și audiați în comisiile parlamentare de specialitate în ziua de marți, 4 martie 2014, a urmat ca parlamentarii să dea un vot de încredere celor propuși pentru funcția de ministru. Proiectul de hotărâre privind modificarea structurii și compoziției politice a Guvernului a fost aprobat cu 346 de voturi în favoarea învestirii noului Guvern, față de doar 191 împotrivă,
în condițiile în care pentru validare erau necesare minimum 288 de voturi.
Obiectivul principal al votului cerut Parlamentului pentru aprobarea remanierii guvernamentale este legat de asigurarea stabilității politice în România până la alegerile parlamentare din 2016, stabilitate de care România are nevoie, în condițiile în care în anul 2014 vor avea loc două rânduri de alegeri: prezidențiale și cele pentru Parlamentul European.
Pentru asigurarea unei majorități, noul Guvern este susținut de Partidul Social Democrat, Partidul Conservator, Uniunea Națională pentru Progresul României, Uniunea Democrată Maghiară din România și minoritățile naționale reprezentate în Parlamentul României.
Programul politic promovat în Parlament trebuie dus la îndeplinire până la viitoarele alegeri. Urmărim realizarea cu prioritate a obiectivelor fundamentale asumate în anul 2012 în fața cetățenilor și a Parlamentului, și anume: continuarea creșterii economice, dezvoltare și investiții în educație și sănătate, o justiție independentă, precum și un sistem democratic european.
De asemenea, trebuie continuate acordurile cu instituțiile financiare actuale, mai ales în contextul de instabilitate internațională, fiind necesar să dăm un semnal că suntem stabili. În acest sens, discuțiile cu delegațiile Comisiei Europene, FMI și Băncii Mondiale referitoare atât la scutirea de impozit a profitului, cât și la reducerea contribuției de asigurări sociale vor continua.
Noii miniștri sunt tehnocrați, tineri profesioniști, unii cu studii la universități prestigioase ale lumii. Spre exemplu, noul Cabinet îi are ca miniștri pe Ioana Petrescu, ca ministru al finanțelor (34 de ani), cu doctorat luat la Harvard, Răzvan Nicolescu, ca ministru delegat al energiei, Gabriela Szabo la Ministerul Tineretului și Sportului și Răzvan Cotovelea la Ministerul Societății Informaționale, fost secretar de stat în MAE, cu o vastă experiență în domeniul afacerilor europene și legislație europeană, precum și pe Florin Jianu, ministru delegat pentru IMM și turism, un tânăr de 38 de ani, președintele Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători, membru al Consiliului Economic și Social.
Trebuie să înțelegem importanța politicii și faptul că schimbarea în bine a societății de astăzi depinde numai de tineri competenți, profesioniști și pregătiți politic. Acesta este un mesaj de înnoire, de reformă, pe care încercăm să îl adresăm, în primul rând, electoratului tânăr.
Închei prin a sublinia faptul că Guvernul USD trebuie să investească în asemenea specialiști care să fie sensibili la problemele cetățenilor, apți să găsească soluțiile optime și să ia cele mai bune măsuri în vederea creșterii nivelul de trai din România, astfel încât cu toții să avem o viață mai bună.
*
## „Programul de guvernare”
Conform prevederilor art. 114 alin. (1) din Constituția României, în cursul zilei de marți noul Guvern și-a angajat răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program politic. Mai exact, noul Cabinet și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pe un program de măsuri pe care intenționează să le implementeze până la finele anului 2016.
Acest angajament al Guvernului vine la scurt timp de la învestirea în funcție a noilor miniștri, după ce Hotărârea Parlamentului nr. 1/2014 privind modificarea structurii și compoziției politice a Guvernului României a fost aprobată cu 346 de voturi pentru.
În urma sesizării formulate de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal și de un grup de deputați neafiliați referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului nr. 1/2014, plenul Curții Constituționale, alcătuit din cei nouă judecători, în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituționalitate formulată.
Curtea a reținut că „Art. 3 al Hotărârii nr. 1/2014 prevede în mod expres că Guvernul, în componența aprobată prin aceeași hotărâre, și-a asumat Programul de guvernare, astfel cum a fost prezentat în ședința Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 și aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 45/2012, angajamentele Uniunii Social-Liberale fiind preluate și asumate de formațiunile politice care compun și susțin Guvernul.”
De asemenea, Acordul guvernamental transmis de Guvern la solicitarea Curții Constituționale, semnat de domnul Victor Ponta, în calitate de prim-ministru al României, și de Kelemen Hunor, președintele UDMR, prevede, la art. 1, că „Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) face parte din formula guvernamentală și își asumă Programul de guvernului 2013–2016, adoptat de către Parlamentul României la data de 21 decembrie 2012.”
Mai mult, Curtea Constituțională a subliniat că „Ambele acte, atât cel adoptat de Parlament, cât și cel semnat de prim-ministrul Guvernului, atestă faptul că în cauză a fost schimbată doar structura și compoziția politică a Guvernului României, iar nu și Programul de guvernare.”
Programul pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea este inspirat aproape în totalitate din Programul de guvernare aprobat în anul 2012. La elaborarea prezentului program s-a ținut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluție a României pentru următorii ani. Este vorba despre situația economică dificilă din Uniunea Europeană – cel mai important partener comercial al nostru –, despre așteptările populației, despre angajamentele pe care România și le-a asumat în fața partenerilor săi europeni și euroatlantici, precum și despre realitatea economică și socială din țară. Toate acestea impun o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale cetățenilor, dar și obiectivelor pe termen mediu și lung ale societății românești.
După cum reiese din textul programului, obiectivul central al acestuia constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă și relansarea economică, între economic și social, între nevoia unui stat puternic și reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susțină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investițională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă și să ofere o evoluție favorabilă nivelului de trai al populației.
Prin acest program, Guvernul își propune revenirea la un nivel de TVA de 19%, introducerea impozitului diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale: cote de 8%, 12% și 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit, scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje și echipamente tehnologice, precum și reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite.
Conform documentului, se are în vedere acordarea de facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă, stimularea și dezvoltarea sectorului IMM și consolidarea instrumentelor de garantare și contragarantare pentru stimularea sectorului
IMM, toate aceste măsuri fiind de natură să sprijine mediul de afaceri.
De asemenea, sunt pregătite schimbări majore în privința pensiilor și salariilor tuturor cetățenilor români. Astfel, se urmărește creșterea progresivă a salariului minim pe economie până în anul 2016 până la 1.200 lei și dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire și, totodată, din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.
Se va pune accent și pe accelerarea absorbției fondurilor europene, prin crearea unei structuri centrale responsabile de coordonarea autorităților de management și prin simplificarea și unificarea cadrului legislativ.
Prin programul aprobat, Executivul își propune și crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului, precum și „măsuri pentru promovarea identității colectivităților locale, prin stabilirea cadrului legal cu privire la posibilitatea autorităților locale de a arbora numai pe instituțiile proprii, și numai împreună cu drapelul României și drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unităților administrativ-teritoriale pe care acestea le reprezintă.”
Prin intermediul acestui program, confirmăm măsurile pragmatice de guvernare pentru care populația a votat în anul 2012, fiind totodată un prilej de a prezenta din nou publicului larg și Parlamentului principalele obiective ale Guvernului și de a reafirma principiile pe baza căror am câștigat alegerile.
Declar că vom continua să lucrăm pentru a construi o Românie puternică, care să însemne prosperitate, bunăstare și corectitudine.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.